Traficul de persoane, o afacere de peste două miliarde de dolari pe zi în Europa / Cele mai frecvente victime sunt nigeriene, românce, venezuelene şi columbiene

Şeful Brigăzii Centrale de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane din Spania, José Ángel González, subliniază că „orice persoană pe care o vedem pe stradă poate fi o victimă”, se arată într-o analză a cotidianului spaniol El Mundo, preluată de Rador.

Este recomandabil să lăsăm deoparte prejudecăţile atunci când vorbim despre traficul de persoane. Nu apare numai în mediile nocturne legate de prostituţie sau în nucleele urbane. Apare şi pe câmpurile Spaniei, în campaniile de culegere a fructelor. O afacere cu o amploare impresionantă la nivel global, care se petrece „chiar sub nasul nostru”, potrivit lui José Ángel González, şeful Brigăzii Centrale de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane a Poliţiei.

„Traficul este sub ochii noştri şi nu este doar sexual, ci şi la muncă, pe câmpuri sau în ateliere, de criminalitate forţată sau trafic de organe, deşi acesta din urmă este rezidual în Spania”, a rezumat González, într-o conferinţă în cadrul cursurilor de vară ale Universităţii Internaţionale Menéndez Pelayo din Santander.

Comisarul a indicat că, în Spania, activitatea de trafic de persoane rulează „în jur de cinci milioane de euro pe zi”. În Europa, sunt 2.280 de milioane de dolari (adică peste două mliliarde) şi 32.000 de milioane (32 de miliarde), la nivel mondial: „Este sclavia secolului al XXI-lea, pentru că toţi oamenii traficaţi suferă enorm”.

Conform datelor furnizate de Gónzalez, 12 milioane de persoane din 160 de ţări sunt victime ale acestui tip ce trafic. „62% dintre ele sunt destinate exploatării sexuale, dintre care 80% sunt femei, iar 12% sunt fete”. Bilanţul pe 2014-2018 de prognoză şi combatere a traficului de persoane, publicat de Ministerul de Interne, reflectă faptul că numărul persoanelor cu risc în cazuri de exploatare sexuală a ajuns la 9.300, şi la 11.700 în cazurile de exploatare a forţei de muncă. Câteva date care se îmbunătăţesc faţă în statisticile anilor precedenţi.

Chiar şi aşa, González a deplâns faptul că majoritatea acţiunilor sunt reactive în loc de a fi proactive. Astfel, este ceva obişnuit ca la aceste operaţiuni să se ajungă prin investigaţii legate de traficul de droguri sau pentru un alt tip de delicte de natură sexuală.

Deşi, după cum a insistat Gonzalez în numeroase rânduri, „profilul unei victime a traficului este foarte generic, deoarece orice persoană întâlnită pe stradă poate fi o victimă”, există multe caracteristici comune în multe dintre cele afectate. Femeile tinere, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, sunt cele mai expuse, în special în cazurile de exploatare sexuală, în care acestea reprezintă 98% din cazuri.

De asemenea, este frecvent să se întâlnească victime cu un nivel cultural scăzut şi fără calificare, şomeri şi persoane cu probleme de familie. Naţionalitatea este, de asemenea, un factor, conform raportului Internelor, menţionat anterior. Cele mai frecvente victime sunt nigeriene, românce, venezuelene şi columbiene.

În cazul celor arestaţi, ies în evidenţă cei de origine din Spania, Româna şi Nigeria. În ceea ce priveşte exploatarea forţei de muncă, majoritatea victimelor provin din Vietnam, România şi Moldova.

Autor: Carlos Polanco / Traducerea: Cristina Zaharia

Image by Gerd Altmann from Pixabay