”Transalpina de Apuseni”, șoseaua care va străbate comunitățile izolate din munți. Drumul construit cu bani europeni va lega Munții Apuseni de autostradă, la Aiud

Autoritățile județene din Alba au început lucrările la una dintre cele mai importante investiții de infrastructură locală din Transilvania. Este vorba despre construcția unei șosele lungi de 78,5 kilometri, care va străbate o zonă până acum inaccesibilă și va lega Munții Apuseni de autostradă, la Aiud.

Totodată, drumul va revitaliza comunitățile pe cale de dispariție din zona muntoasă și ar putea avea în viitor și o relevanță turistică. Șoseaua este supranumită ”Transalpina de Apuseni”, din cauza pantelor abrupte și a priveliștilor extraordinare.

Drumul pleacă din Aiud (DN1) spre Rîmeț și ajunge în Bucium Sat (DN 74), trecând prin mai multe sate și cătune aproape izolate, dar cu potențial turistic natural important. De aceea, drumul a fost numit și ”Transalpina de Apuseni”.

Potrivit autorităților locale, pe de o parte, drumul va face ușor accesul spre diferite monumente ale Apusenilor, iar pe de altă parte va revitaliza comunitățile locale din zonă.

• ”Vorbim despre un proiect foarte important pentru o parte a locuitorilor județului Alba. Drumul trece munții din DN1 în DN 74, printr-o zonă extraordinar de frumoasă și de curată. Avem speranța că va readuce la viață comunitățile din aceste zone uitate. Totodată avem și un interes în dezvoltarea turistică a zonei, care, vă asigur, are foarte multe de oferit și este în felul ei unică” a declarat pentru G4Media.ro vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan.

Și sunt multe asemenea comunități. Trendul ultimilor ani a fost acela de depopulare a zonei. Cei tineri au plecat, iar cei bătrâni au murit.

Spre exemplu, satul Cheia, la care se poate ajunge doar pe jos, este o ruină la propriu. Casele, aflate de foarte mulți ani în diverse etape de degradare, parcă au fost părăsite în grabă de locuitorii lor, care nu au mai apucat să închidă uşa, geamul sau să-şi pună ordine în obiectele casnice.

Prin crăpăturile pereţilor şi prin spărturile acoperişurilor aplecate poţi vedea sobe vechi, roţi de lemn, vase de fontă şi multe alte lucruri care îți pot face o idee despre modul în care se trăia mai demult la Cheia.

Dacă te uiți mai atent, poți vedea lucruri și mai vechi: zăvoare pentru ușile grajdurilor precum cele din evul mediu, în totalitate din lemn, cuie din lemn construite special pentru menținerea paielor pe acoperiș și multe alte invenții arhaice ale unei comunități care, din cauza accesului foarte dificil a fost nevoită să își producă aproape tot, la fața locului. În anii 50, acolo locuiau 60 de familii.

Acum, o familie din București a căutat liniștea acolo și a renovat două case.

Drumul este așteptat și de adminisrațiile locale, care se confruntă cu un exod al populației spre alte zone.

• ”Eu nu sper să vină acasă doar buciumani. În ultimii ani, zeci de ani, am pierdut jumătate din populația zonei. Sper să vină alți oameni care să vină să se stabilească la Bucium” a spus primarul localității, Cornel Napău.

Pentru locuitorii din Rîmeţ şi Ponor (localitatea de baștină a fostului avocat al poporului, Victor Ciorbea), spre exemplu, acest drum este singura soluţie sigură de a avea acces spre Alba Iulia. O călătorie între Ponor şi reşedinţa judeţului durează în prezent circa oră şi jumătate, pe un drum de pământ.

”Transalpina de Apuseni” va lega o serie de localități din Munții Apuseni: va străbate Aiudul de Sus – Râmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bârlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bârlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat și ajunge în Bucium Cerbu, aproape de Abrud.

Valoarea totală este de peste 188 de milioane de lei adică aproximativ 41,6 milioane de euro. Consiliul Județean Alba va contribui cu valoarea neeligibilă a proiectului, adică puțin peste 400.000 de lei, restul fiind bani europeni dintr-o finanțare POR 2014-2020.

• ”Transalpina de Apuseni” va avea o lungime de 78,43 de kilometri, 6.700 de piste de biciclete, 21 de stații de autobuz, 12.610 metri pătrați de trotuare, 14 poduri noi și aproximativ 200 de podețe.

De asemenea, lucrarea presupune peste 23 de kilometri de fundații adâncite, ziduri de sprijin și peste 73 de kilometri de șanțuri de beton.

 

Potrivit lui Marius Hațegan lucrările au început în luna noiembrie a anului trecut. Până acum s-au realizat măsurători topografice și lucrări de lărgire a drumului de pământ existent, s-au realizat două mari depozite de pietriș și au început lucrările tehnice de bază.

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, spune că drumul va fi gata înainte de termen pentru că constructorul s-a mobilizat foarte bine. Lucrările au fost împărțite în două loturi aproximativ egale, iar ambele loturi au fost câștigate de aceeași asociere: Societeatea de Construcții Napoca – Operes SRL (Italia) – Cosedil SPA (Italia).

• ”Lucrările merg bine, suntem optimiști. Este interesul tuturor să respectăm termenele. Dacă mobilizarea va fi așa cum sper eu, vom termina înainte de termen” a spus Dumitrel. Lucrările ar trebui finalizate în următorii trei ani.

Procedura de licitație a fost organizată înainte de apariția unei ordonanțe a Guvernului Dăncilă, care a ridicat salariul minim în construcții și deci și cheltuielile cu salarizarea muncitorilor, astfel încât firmele respective veniseră la licitație cu prețuri mai mici la manoperă și deci cu un preț total mai mic al contractului.

După începerea lucrărilor, trebuie însă să își plătească angajații după noua grilă. Diferența de bani ar ajunge aproape la două milioane de euro, bani pe care ar trebui să îi suporte beneficiarul, adică în acest caz Consiliul Județean Alba.

Neavând precedent în ceea ce privește procedura, reprezentanții Consiliului Județean Alba au decis să evite cheltuiala din bugetul județean și să acopere această diferență din economiile realizate ca urmare a licitației, în condițiile în care firmele care au câștigat au oferit prețuri cu 5% mai mici față de valoarea estimată, adică față de banii bugetați inițial pentru investiție.

Practic, CJ Alba avea la dispoziție o sumă de bani pentru lucrare, dar în urma licitației, prețul oferit a fost cu 5% mai mic decât această sumă și a rezultat o economie apropiată de cele două milioane de euro cu care a acoperit creșterea de preț cu manopera.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.