Transnistrenii n-au dat buzna pentru a vota în alegerile legislative din Rusia. Reacția Chișinăului și Bucureștiului după votul dat în Transnistria și Crimeea

Cetățenii ruși din regiunea separatistă transnistreană nu s-au înghesuit duminică la urne, în ciuda faptului că Rusia a deschis un număr record de 27 de secții în Transnistria. Doar 59.233 de voturi au fost adune din Transninstria ceea ce reprezintă puțin peste 25% din numărul persoanelor cu drept de vot din regiune.

Potrivit rezultatelor votului, 45.263 de cetățenii din Transnistria au votat pentru partidul Rusia Unită, care reprezintă 76,42% din cei care au votat. 3.635 de persoane au votat pentru Partidul Liberal Democrat – 6,14% din alegători. Pentru Partidul Comunist – 3.022 alegători, sau 5,1%, iar 1.178 de locuitori ai Transnistriei, care reprezintă 1,99% din alegători au ales partidul Oamenii Noi.

„Pe 19 septembrie, rușii transnistreni au dovedit încă o dată că suntem alături de Rusia. Am văzut personal ce cozi de oameni care doresc să voteze s-au adunat la secțiile de votare din Tighina. Mulțumesc tuturor locuitorilor republicii care au arătat o poziție civilă activă și au făcut alegerea corectă”, a declarat liderul separatist al Sovietului Suprem (Parlamentul autoproclamat de la Tiraspol -n.r.), Alexander Korșunov.

Comparativ, la alegerile parlamentare ruse precedente, ce au avut loc în 2016 în regiunea transnistreană, au votat circa 56.000 de persoane. În 2018, la alegerile prezidențiale din Rusia, au votat aproape 74.000 de cetățeni. Moscova a anunțat atunci că în regiunea transnistreană trăiesc circa 220.000 de cetățeni ruși, fapt confirmat anterior și de diplomația rusă la Chișinău care recunoaștea că a livrat peste 220.000 de pașapoarte rusești în regiune.

Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, își păstrează majoritatea constituțională de două treimi în Duma de Stat (Camera Deputaților), a anunțat luni Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea a aproape 100% din buletinele de vot de la alegerile legislative desfășurate de vineri până duminică.

Rusia Unită a obținut 49,85% din voturi, rezultat mai slab față de ultimele alegeri, dar care se traduce în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidențial va putea să adopte legi și să efectueze reforme constituționale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forțe politice, relatează Agerpres.

Secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turchak, a estimat la 315 numărul mandatelor pe care acest partid le va obține acum în Dumă, față de 334 după alegerile din urmă cu cinci ani.

Prezența la vot a fost de puțin peste 45%, dar adăugându-i și pe cei circa 2,6 milioane de alegători care au votat electronic aceasta ajunge la 51,68%.

Pe locul doi se situează Partidul Comunist, cu 18,96% din voturi, față de 13,34% la alegerile din 2016. Au mai trecut pragul electoral de 5% Partidul Liberal-Democrat (7,50%), formațiunea social-democrată Rusia Justă (7,44 %) și o formațiune recent constituită și denumită ”Oameni noi” (5,33%), pe care unii o consideră un proiect al Kremlinului pentru a diviza votul protestatar.

Reacții acide

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău a precizat, sâmbătă, că Rusia nu s-a conformat cu cererea Chișinăului de a se abține în a deschide 27 de secții de votare pentru alegerile parlamentare din Rusia în regiunea separatistă transnistreană.

„MAEIE a solicitat părții ruse să se abțină de la deschiderea celor 27 de secții de votare în localitățile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, inclusiv având în vedere imposibilitatea asigurării condițiilor de securitate necesare pentru desfășurarea scrutinului”, precizează comunicatul diplomației de la Chișinău. Diplomații moldoveni au transmis părții rusești încă de pe 30 iulie cerința ca Rusia să nu deschidă secții de votare în localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

MAEIE de la Chișinău a precizat, sâmbătă, că Rusia nu s-a conformat cu cererea Chișinăului de a se abține în a deschide 27 de secții de votare pentru alegerile parlamentare din Rusia în regiunea separatistă transnistreană.

Dacă diplomația de la Chișinău a criticat Rusia pentru deschiderea a numeroase secții de votare la Tiraspol fără nicio aprobare din partea Republicii Moldova, România a avut o poziție intrasingentă referitor la alegerile ruse desfășurate în peninsula anexată Crimeea.

Ministerul Afacerilor Externe din România a precizat că nu recunoaște legitimitatea alegerilor organizate în Crimeea pentru Duma de Stat a Federației Ruse și regretă organizarea scrutinului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

„Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaște legitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse organizate în Crimeea, la 19 septembrie 2021. Ministerul Afacerilor Externe reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și reamintește că România nu recunoaște anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă.

MAE de la București a mai precizat că Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Foto: Un cetățean din Transnistria votează în cadrul alegerilor parlamentare din Rusia. Sursa/Facebook