Transportatorii români cer facilități ca să compenseze eșecul aderării la Schengen: eliminarea controlului la granița cu Bulgaria, scutiri de impozite, diurne mai mari

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri (UNTRR), cea mai mare asociație patronală din transporturi, cere autorităților o serie de facilități fără precedent pentru a compensa pierderile generate industriei de eșecul aderării la Schengen, potrivit unui comunicat de presă.

Principalele facilități cerute sunt: angajarea mai ușoară a șoferilor străini, eliminarea impozitului pe indemnizaţia de hrana pentru şoferii detaşaţi, eliminarea controlului la granița cu Bulgaria, creșterea valorii diurnei.

Citește mai jos comunicatul integral:

Urmare pierderilor majore generate de neaderea României la Schengen:

1. Facilitarea reala a importului de şoferi extracomunitari:

România este printre ţarile europene cele mai afectate de criza conducătorilor auto profesionişti având un deficit estimat de 71.000 posturi de conducători auto profesionişti neocupate în 2022. Având în vedere neaderarea Romaniei la Schengen, şoferii extracomunitari au nevoie în continuare de viza pentru a călători în UE/Schengen, iar aceasta se acorda pentru o perioada limitată. Totodată, lipsa de eficienţa în utilizarea timpului de conducere al şoferilor existenţi cauzata de timpii mari de aşteptare la frontiera acutizează şi mai mult criza actuală de forţa de muncă calificata şi afectează atractivitatea profesiei.

Industria transporturilor rutiere solicita autorităţilor române eliminarea blocajelor care limitează angajarea nerezidenţilor prin următoarele masuri: formarea profesionala iniţiala a conducătorilor auto extracomunitari care au obţinut permisul de conducere categoria C, CE dupa 9 septembrie 2009 conform Directivei nr. 59/2003 codificata recent în Directiva 2561/2022 şi eliberarea atestatului de conducător conform articolului 5 din Regulamentul 1072/2009
– efectuarea cursurilor de formare profesionala şi susţinerea examenelor pentru atestate şi în limba rusa, pentru a se facilita posibilitatea angajarii conducatorilor auto ucraineni şi extracomunitari vorbitori de limba rusa care ar putea fi recrutaţi din ţari precum Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan etc. Aceşti conducători auto conduc vehicule extracomunitare care operează în mod curent în spaţiul UE şi cunosc şi respectă legislaţia europeană deoarece aceste state extracomunitare sunt membre în Acorduri şi Convenţii din care fac parte şi Statele Membre UE (TIR, CEMT, AETR, ADR, CMR, etc).
– măsuri de reducere a timpului pentru obţinerea atestatelor de formare profesionala prin care sa se permita înscrierea la cursurile de formare profesionala şi susţinerea examenului de CPI/CPC de catre şoferii nerezidenţi care deţin un permis de conducere eliberat atât de un stat membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, cat si de un stat care nu este membru al acestei Convenţii, prin preschimbarea permisului de conducere naţional fara examinare în condiţiile Ordinului nr. 163/2011 privind preschimbarea permiselor de conducere naţionale eliberate de autorităţile competente ale altor state cu documente similare româneşti.
– măsuri de facilitare a procesului de angajare al şoferilor nerezidenţi prin modificarea Ordinului MTI 1214/2015 prin care sa se simplifice eliberarea avizului de angajare solicitat de IGI, numai prin prezentarea permisului de conducere categoria C,CE al şoferului extracomunitar.

2. Indemnizaţie de hrana neimpozabilă pentru şoferii detaşaţi

Introducerea conceptului de indemnizaţie de hrana în Codul Fiscal pentru conducătorii auto detaşaţi care sa fie neimpozabilă la nivelul sumelor impuse de ţările unde aceasta este obligatorie (de exemplu, indemnizaţia pentru hrana de aproximativ 15 Euro/zi în Franţa şi Germania) şi sa fie opţională şi neimpozabilă într-o anumită limita pentru ţările unde indemnizaţia de hrana nu este obligatorie.

3. Actualizarea cu inflaţia a nivelului legal stabilit pentru indemnizaţia zilnica (diurna), prin hotărâre a Guvernului (conform Anexa 1 HG 518/1995)

Codul Fiscal prevede un plafon neimpozabil pentru indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifica detaşarii transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier, ( ..), precum şi orice alte sume de aceeaşi natura, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare( ..)
– în străinătate , plafonul neimpozabil este de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de baza corespunzătoare locului de munca ocupat

HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar stabileşte în anexa un nivel minim al indemnizaţiei zilnice (diurna), care nu a mai fost actualizat din 2002.

Raportând la inflaţia medie anuala şi cursul mediu de schimb în perioada 2002-2022, nivelul legal al indemnizaţiei zilnice (diurna) şoferilor ar trebui sa creasca de la 35 Euro/zi în 2002 la valoarea de 76 Euro/zi în 2023. Analiza UNTRR este prezentata la secţiunea 3.1. de mai jos – actualizarea nivelului ilegal al indemnizaţiei zilnice raportat la perioada 2002-2022.

Raportând la inflaţia medie anuala şi cursul mediu de schimb din ultimii 5 ani, diurna zilnica a şoferilor ar trebui sa creasca de la 35 Euro/zi în 2017 la valoarea de 43 Euro/zi în 2023. Analiza UNTRR este prezentata la secţiunea 3.2. de mai jos – Actualizarea nivelului legal al indemnizaţiei (diurnei) raportat la ultimii 5 ani (2018-2022).

3.1.Actualizarea nivelului legal al indemnizaţiei (diurnei) raportat la perioada 2002-2022

Raportând la inflaţia medie anuala şi cursul mediu de schimb, nivelul legal al indemnizaţiei zilnice a şoferilor (diurna) ar trebui sa creasca de la 35 Euro/zi în 2002 la valoarea de 76 Euro/zi în 2023.

Valoarea este aproape aceeaşi indiferent de metoda de raportare; calcul în Lei cu raportare la inflaţia medie din România şi cursul de schimb mediu anual sau calcul în Euro cu raportare la inflaţia medie din UE pentru perioada 2002 – 2022.

3.2.Actualizarea nivelului legal al indemnizaţiei (diurnei) raportat la ultimii 5 ani (2018-2022).

Raportând la inflaţia medie anuala şi cursul mediu de schimb, diurna zilnica a şoferilor ar trebui sa creasca de la 35 Euro/zi în 2017 la valoarea de 43 Euro/zi în 2023.

Valoarea este aproape aceeaşi indiferent de metoda de raportare; calcul în Lei cu raportare la inflaţia medie din România şi cursul de schimb mediu anual sau calcul în Euro cu raportare la inflaţia medie din UE pentru perioada 2018 – 2022. În plus, toate prognozele macroeconomice ale diverselor instituţii indica o inflaţie mare şi pentru anul 2023.

4. Creşterea plafonului neimpozabil de la 3 la 4 salarii de baza corespunzătoare locului de munca ocupat pentru indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifica detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevazuţi în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte sume de aceeaşi natura, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi potrivit legislaţiei în materie, pe perioada desfăşurării activităţii în alta localitate, în ţara sau în străinătate, în interesul serviciului.

5. Menţinerea schemei de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil, prin care se rambursează firmelor de transport rutier 50 de bani pe litrul de combustibil achiziţionat şi realizarea plăţilor la timp

Primele plăţi au fost făcute în a 2-a săptămâna din Noiembrie 2022 de cca 60 milioane de lei pentru Trim. 2, din cele 300 milioane lei alocaţi, care au ramas necheltuiţi pâna la finalul anului 2022. Aproximativ 5.000 de transportatori rutieri din totalul celor 53.797 firme de transport rutier licenţiate (din care 34.747 firme transport rutier de mărfuri operând vehicule peste 3,5 tone) au beneficiat de schema de ajutor cu 0,5 lei/litru anul trecut. Măsura a fost benefică pentru industrie, iar suma rambursată de autorităţile române este cea mai mare de pâna acum, comparativ cu maximul de 40 mil. lei pentru rambursarea accizei la motorina în anii trecuţi. Conform ARR au fost 9.351 de dosare transmise din care au fost aprobate 6.960. Suma solicitata a fost de 254.504.290 lei şi suma restituită 209.504.290 lei. Suma de 44.586.146 lei a fost respinsa pentru ca firmele nu îndeplineau condiţiile de restituire sau cererile nu au fost completate corect şi în timpul prevăzut de lege. UNTRR solicita ca aceasta masura sa se aplice integral prin menţinerea schemei de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil, prin care se rambursează firmelor de transport rutier 50 de bani pe litrul de combustibil achiziţionat şi realizarea plăţilor la timp în 2023.

6. Neintroducerea unor noi restricţii de circulaţie, conform surse

Conform surselor, iniţiator deputat Vela se doreşte introducerea restricţiilor de circulaţie cu caracter permanent pentru vehicule comerciale – demers inacceptabil, mai ales în contextual neintrarii României în Schengen.

7. Eliminarea controalelor la frontiera cu Bulgaria

România şi Bulgaria au aderat împreună la Uniunea Europeana şi au făcut în permanenţă echipa pentru intrarea în spaţiul Schengen împreună, fiind necesara continuarea eforturilor comune pentru aderarea la spaţiul Schengen. În acest spirit de solidaritate, UNTRR solicita Guvernului României ca împreună cu Guvernul Bulgariei sa soluţioneze urgent şi pragmatic simplificarea pâna la eliminare a controalelor în frontiera dintre cele doua ţari.
UNTRR solicita Guvernului României sa continue şi sa intensifice eforturile pentru atingerea obiectivului de aderare a României la spaţiul Schengen împreuna cu Bulgaria în 2023.

8. RCA- Asigurarea de răspundere civilăƒ

UNTRR solicita stabilitate pe piaţa RCA, menţinerea unor tarife cât mai aproape de tariful de referinţa pentru vehiculele încadrate în clasa Bonus şi masuri pentru creşterea gradului de cuprindere în asigurare, masuri care înca nu au fost implementate din 2017 pâna în prezent.

Dupa falimentul City Insurance, UNTRR considera necesara continuarea eficientizării sectorului de asigurări RCA precum şi o mai mare responsabilizare a factorilor de decizie din piaţa.

9. Subvenţionarea achiziţiei de camioane verzi şi a dezvoltării infrastructurii aferente

Pentru a atinge obiectivele climatice stabilite de Comisia Europeana în „European Green Deal” este necesara o transformare semnificativa a sectorului transporturilor rutiere catre vehicule cu emisii reduse şi zero.
Utilizarea pe scara larga a camioanelor electrice şi cu alţi combustibili curaţi (CNG, LNG, hidrogen) poate fi atinsa atât prin stimularea achiziţiei camioanelor, cât şi prin extinderea intensivă a infrastructurii asociate. Eficienţa tranziţiei catre un transport verde este mai mare dacă se acţionează corelat, atât pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare/alimentare, cât şi pentru achiziţia de vehicule electrice/CNG/LNG/Hidrogen.

În prezent, în România sunt înmatriculate doar 3 camioane electrice, în timp ce alte ţari au deja sute de camioane electrice pe drumurile publice.

Pentru a sprijini tranziţia catre un transport rutier curat, UNTRR solicita o schema de sprijin guvernamental care trebuie sa includa atât achiziţia camioanelor verzi cât şi partea de operare. Camioanele electrice/CNG/LNG ar trebui exceptate de la plata taxelor, impozitelor şi accizelor.

10. TIR/TIR-EPD declaraţie electronică

UNTRR semnalează de aproape 1 an, creşterea traficului şi a timpilor de aşteptare la frontierele României datorită războiului din Ucraina şi în acest context solicita măsuri administrative care sa fluidizeze traficul vehiculelor comerciale.
În 2022, transportatorilor rutieri au stat în cozi de peste 40 km la intrarea în ţara pe partea ucraineana şi la cozi de peste 10 km pe partea româna, aşteptând şi o săptămâna pentru trecerea frontierei.

Timpii mari de aşteptare sunt şi la frontiera României cu Republica Moldova, firmele de transport rutier se plâng ca situaţia se înrautaţeşte pe zi ce trece, iar conducatorii auto profesionişti nu au condiţii adecvate de aşteptare.
Pentru deblocarea urgenta a acestei situaţii, UNTRR solicita sa se acorde prioritate autovehiculelor care utilizează sistemul TIR şi care au trimise predeclaraţii electronice TIR-EPD, facilitând trecerea frontierei pentru autovehiculele cu documente vamale procesate.

Sistemul TIR oferă o soluţie imediată pentru facilitarea trecerii frontierei României cu Ucraina şi Rep. Moldova. Reamintim faptul ca obiectivul Convenţiei vamale privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR) este de a facilita tranzitul internaţional printr-o procedura simplificata de tranzit vamal, utilizata cu succes în ultimii 70 de ani la nivel global. Prin simpla stimulare a utilizarii acestei convenţii internaţionale de tradiţie, sigure, de încredere, cunoscuta şi aplicata în regiune, beneficiile sunt semnificative fiind demonstrat faptul ca utilizarea TIR reduce timpii de transport cu pâna la 80%, facilitându-se trecerea mai rapida a frontierei şi astfel mărirea capacităţii de procesare a autorităţilor vamale. Acordând prioritate camioanelor cu documente vamale procesate – TIR, numărul zilnic de camioane care pot trece frontiera României cu Ucraina şi Rep. Moldova poate creşte de 2-3 ori în 24 de ore.

Astfel ca UNTRR a identificat 2 Puncte de trecere a frontierei care pot fi dedicate pentru transport TIR/ TIR-EPD:
Pentru frontiera cu Ucraina, UNTRR a identificat Vama Vicovul de Sus- Krasnoilsk (UA), pentru frontiera cu Rep. Moldova Bumbata – Leova (MD).