Tratamentul împotriva cheagurilor de sânge cauzate de Covid nu funcționează și ar putea fi periculos, potrivit unui studiu britanic (The Times)

Administrarea de medicamente împotriva formării de cheaguri de sânge pacienților cu Covid după externare nu împiedică reinternarea acestora în spital și ar putea fi periculoasă, potrivit unui studiu privind tratamentul utilizat în mod obișnuit.

Cercetarea britanică privind anticoagulantul Apixaban a constatat că utilizarea acestuia după Covid nu reduce riscul ca persoanele să fie internate din nou în spital, o constatare care va contribui la informarea sistemului de sănătate din întreaga lume.

În prezent, aproximativ o treime dintre persoanele externate din spital în urma tratamentului cu Covid vor fi reinternate în spital în anul următor, adică de aproximativ patru ori mai mult decât s-ar aștepta în cazul unei populații comparabile care nu este spitalizată, iar una din 10 persoane va muri.

În întreaga lume, medicii caută modalități de a reduce aceste cifre. „Știm că rezultatele după Covid nu sunt foarte bune. Este o mare problemă, doar din punct de vedere socio-economic”, a declarat Mark Toshner, de la Universitatea Cambridge. „Dacă ați avut un milion de oameni în spital în ultimii doi ani, iar 300.000 se întorc la spital, Sistemul Național de Sănătate (NHS) ar putea avea probleme”.

Una dintre abordările pentru tratarea persoanelor după spitalizare a fost aceea de a viza cheagurile de sânge. Există un risc sporit de formare de cheaguri periculoase în lunile care urmează unui Covid sever – iar ipoteza a fost că tratarea acestei afecțiuni ar putea menține nivelurile ulterioare ale bolii mai scăzute.

Cu toate acestea, Charlotte Summers, de la Universitatea din Cambridge care a fost printre cei care au condus studiul, a declarat că acum este evident că acest lucru nu funcționează – și vine cu propriile sale dezavantaje. „Acest rezultat arată că terapia despre care se credea pe scară largă că funcționează – anticoagulantele – nu funcționează… Acest lucru este important deoarece, pe lângă faptul că trebuie să știm ce terapii funcționează, trebuie să știm și care nu funcționează, deoarece toate terapiile au efecte secundare”. În special, medicamentele împotriva coagulării pot duce la sângerări.

Constatările provin din studiul Heal-Covid, un studiu înființat de Spitalul Addenbrooke și Universitatea Cambridge. Acesta își propune să imite succesul studiului UK Recovery Trial, care a analizat tratamentele pentru Covid în faza acută.

În primele etape ale pandemiei, medicii din întreaga lume foloseau medicamente nedovedite. Studiul de recuperare a fost conceput pentru a testa rapid tratamentele.

Acesta a arătat că unele terapii populare, cum ar fi hidroxiclorochina anti-malarie, au fost inutile. De asemenea, a constatat că un steroid foarte ieftin, Dexametazona, era foarte eficient.

Toshner a declarat că, deși rezultatele au fost dezamăgitoare, într-un moment în care serviciile de sănătate încearcă să facă față efectelor pandemiei, o bază solidă de dovezi este crucială și reprezintă un adevărat punct forte al științei britanice.

„Suntem încă singurul studiu din lume înființat pentru a face acest lucru. Să sperăm că ceea ce vom face este să împiedicăm oamenii să primească o terapie care este în general ineficientă și care îi expune potențial la un risc crescut de sângerare”, a spus el.

Cercetarea a inclus 400 de persoane care au fost spitalizate cu Covid, cărora li s-a administrat un tratament cu Apixaban și care au fost comparate cu cele care nu au fost spitalizate. În ambele grupuri, pe parcursul anului următor, puțin sub o treime au murit sau au fost reinternați în spital. Se pare că nu a existat nicio diferență între cele două.

A avea un grup de comparație în acest mod a fost, a spus Toshner, esențial. „Acest lucru va schimba ghidurile de practică în întreaga lume și este un câștig pentru știința britanică din nou – suntem singurii care au făcut-o”.

Studiul nu a investigat dacă medicamentele împotriva coagulării ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor mai puțin grave ale Covid-ului lung. Unii medici cred că oboseala și ceața cerebrală, precum și alte simptome, pe care le resimt cei care suferă de Covid lung ar putea fi cauzate de „microcuburi” în sânge, iar pacienții au călătorit în străinătate pentru a fi tratați cu anticoagulanți. Toshner a declarat că lecția studiului lor este că astfel de ipoteze, chiar dacă sunt plauzibile, ar trebui testate.

Între timp, NHS a alocat 1,3 miliarde de lire sterline pentru cererile de despăgubire legate de pandemia Covid în acest an, o cifră mai mult decât dublă față de anul precedent.

Un raport anual al NHS Resolution, care se ocupă de litigiile pacienților, afirmă că principalul motiv al acestei creșteri „este reprezentat de impactul indirect al Covid-19 de întârzieri, anulări și diagnostice greșite”. În anul precedent, NHS a pus deoparte 500 de milioane de lire sterline pentru reclamațiile legate de pandemie.

Din aprilie, în Anglia și Țara Galilor s-au înregistrat peste 28.000 de decese în exces care nu au legătură cu Covid-19 în Anglia și Țara Galilor, cu o creștere semnificativă a numărului de decese cauzate de probleme cardiace, diabet și cancer. Gordon Wishart, profesor de chirurgie oncologică la Anglia Ruskin School of Medicine, a declarat pentru The Daily Telegraph: „Faptul că NHS Resolution a pus deoparte 1,3 miliarde de lire sterline pentru viitoarele cereri de despăgubire pentru neglijență clinică este o recunoaștere a faptului că consecințele neintenționate ale restricțiilor Covid vor continua o perioadă de timp și că aceste cereri de despăgubire vor avea probabil succes.”

NHS a declarat că estimările se bazează pe date limitate, având în vedere intervalul de timp dintre incidente și cererile de despăgubire primite în cazurile de neglijență clinică, și că experiențele reale ar putea fi diferite.