Trei asociații ale magistraților critică guvernul pentru implicarea în Comisia mixtă cu Comisia Europeană pentru MCV: ignoră reprezentarea magistraturii, au trimis funcționari guvernamentali de rang secundar

Trei asociații ale magistraților critică modul în care guvernul este reprezentat în Comisia mixtă cu Comisia Europeană pentru discutarea MCV, arătând că magistrații sunt ignorați, iar reprezentarea e făcută de ”funcționari guvernamentali de rang secundar”.

Criticile vin pe fondul dezvăluirilor că din comisie fac parte Victor Negrescu, fost ministru al Afacerilor Europene forțat să demisioneze din guvernul Dăncilă și recuperat în funcția de consilier onorific al premierului, dar și agentul guvernamental Costin Canțăr, agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE.

Comunicatul oficial al celor trei asociații:

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” dezavuează modalitatea netransparentă în care Guvernul României înțelege să se implice în comisia mixtă anunțată de primul-ministru cu privire la aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, ignorând reprezentarea magistraturii, așa cum presa relatează pe larg în ultimele zile.

Deoarece Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) are drept scop dezvoltarea și eficientizarea sistemelor administrativ și judiciar, astfel încât statele să-şi poată fi îndeplini obligațiile aferente statutului de membru Uniunii Europene, iar Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană le consacră această calitate de state membre, atunci conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare se circumscriu tratatului de aderare, iar cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român.

De altfel, în anul 2006, Consiliul a dat un mandat clar Comisiei pentru a se asigura că România și Bulgaria vor îndeplini obiectivele MCV. În Concluziile privind mecanismul de cooperare și de verificare, astfel cum au fost adoptate la 12 decembrie 2018, ”8. Consiliul se așteaptă în continuare ca Bulgaria și România să respecte pe deplin toate recomandările-cheie rămase, corespunzătoare fiecărei țări, incluse în rapoartele Comisiei, a căror îndeplinire va conduce la încheierea provizorie a obiectivelor de referință individuale, cu excepția cazului în care evoluțiile din țările respective pun sub semnul întrebării sau inversează în mod clar cursul progreselor înregistrate. Reamintind faptul că rapiditatea procesului va depinde exclusiv de progresele realizate de Bulgaria și, respectiv, de România, Consiliul observă că, în măsura în care toate obiectivele de referință respective sunt îndeplinite în totalitate într-un mod ireversibil și durabil în viitorul apropiat, mecanismul ar trebui ulterior încheiat. În acest context, Consiliul subliniază că, pentru ca obiectivele de referință să fie închise, toate recomandările-cheie aferente ale Comisiei ar trebui să fie îndeplinite. 9. Consiliul reafirmă că mecanismul de cooperare și de verificare continuă să aibă un rol determinant în realizarea de progrese. Acesta rămâne un instrument adecvat de sprijinire a Bulgariei și a României în eforturile lor respective de reformă, astfel încât fiecare dintre ele să înregistreze rezultatele concrete și durabile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor mecanismului. Consiliul reamintește că este dispus în continuare să sprijine eforturile Bulgariei și României în acest sens prin asistență din partea UE și la nivel bilateral. Până la îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor obiectivelor de referință respective prin intermediul unui proces de reformă substanțial și durabil, aspect pe care Consiliul îl așteaptă în acest cadru, mecanismul rămâne în vigoare. Până atunci, Consiliul invită Comisia să își continue raportarea și așteaptă cu interes următoarele rapoarte ale acesteia privind Bulgaria și România, prevăzute pentru a doua jumătate a anului 2019.”[1]

În consecință, recomandările emise de Comisie (denumite recomandări-cheie) nu apar opționale pentru Consiliu, dimpotrivă, sunt imperative, rapoartele MCV încercând să contribuie la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice și evaluând progresele realizate. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, rapoartele emise de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sunt considerate ”texte de drept internațional pertinente” (a se vedea, spre exemplu, hotărârea pronunțată la 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva c. Bulgariei, nr.43800/12). La rândul său, Comisia de la Veneția citează frecvent rapoartele emise în cadrul acestui Mecanism, văzut ca obligatoriu, prin termenii utilizați în avize (a se vedea, spre exemplu, Avizul nr. 924/2018 privind modificare legilor justiției în România, Avizul nr. 501/2008 asupra adoptării unei legi noi cu privire la actele normative în Bulgaria ori Avizul nr.563/2009 asupra proiectului de lege privind confiscarea în favoarea statului a bunurilor dobândite nelegal din Bulgaria). La par.7 din Avizul nr.563/2009, se arată următoarele: ”La momentul aderării țării la Uniunea Europeană, aceasta din urmă a solicitat, în cadrul procedurii de cooperare și evaluare a progreselor realizate ca o serie de măsuri specifice să fie adoptate, în special pentru a combate corupția și criminalitatea organizată. În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare stabilit de Comisia Europeană, Bulgaria trebuie să (”est notamment tenue de”) implementeze o strategie de combatere a criminalității organizate, cu un accent deosebit pe infracțiunile grave, spălarea banilor și confiscarea sistematică a bunurilor dobândite prin infracțiuni. De asemenea, la par.9 din Avizul nr. 591/2010 asupra proiectului de lege privind modificarea legii puterii judiciare și asupra proiectului de lege privind modificarea Codului de procedură penală din Bulgaria se arată că ”(…) expunerea de motive a proiectelor de legi explică faptul că autoritățile bulgare au elaborat aceste texte normative drept răspuns la problemele legate de lupta împotriva crimei organizate și a corupției pe teritoriul național, identificate în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare.”

Prin urmare, orice discuții organizate în comisii mixte nu pot fi purtate de funcționari guvernamentali de rang secundar, fără legătură cu sistemul judiciar, și nici nu pot ignora participarea magistraților români, cât timp obiectivele de referință ale MCV, definite la momentul aderării și obligatorii, acoperă independența și eficiența sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției.

În condițiile în care ministrul justiției din România, Tudorel Toader (“Tind să cred faptul că raportul are iz politic, are multe interese, raportul folosește standarde duble și se raportează la obiective mobile, mișcătoare. (…) De ce standard dublu? Pentru că, spre exemplu, în 2012 era o modificare la legile justiției privind competențele referitoare la acțiunea disciplinară. A fost apreciată măsura, se raporta la judecători, la procurori, ministrul justiției avea o competență mai largă decât cea de a sesiza și era bine. Astăzi, după 6 ani de zile, ministrul are doar competența de a declanșa acțiunea de a sesiza Inspecția Judiciară, nu ia măsuri, se raportează numai față de procurori și, iată, nu mai este bine. Același lucru nu poate să fie bun în 2012 și să nu fie bun în 2018”[2]) și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, au minimalizat concluziile ultimului raport MCV („pornind de la erorile din ultimul raport, trebuie să ne fie clar că aceste recomandări nu putem să le ducem așa orbește, ca pe sfintele moaște, și să nu le comentam și să nu le discutam. Mai cu seamă ca ele conțin niște lucruri verificabile care contrazic dispozițiile din legi și din Codul de procedură penală mai ales. Au fost evidente”.[3]), considerăm că reprezentarea subscriselor asociații profesionale este absolut necesară în cadrul acestei comisii mixte, pentru a exprima punctul de vedere al miilor de magistrați români care s-au pronunțat în adunările generale ale instanțelor și parchetelor, la cererea asociațiilor profesionale, pentru menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

De altfel, lipsa unui dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze în ultimii doi ani sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor, în demersuri nemaiîntâlnit în sistemul judiciar, tocmai pentru respectarea angajamentelor internaționale ale Statului român și punerea în aplicare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția, GRECO și Comisiei Europene.

Semnatari:

Asociația Forumul Judecătorilor din România:
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Anca Codreanu, co-președinte

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor:
procuror Antonia Diaconu, co-președinte
procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție:
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte

Foto: Costin Radu Canțăr (sursa: Facebook)