Trei etape de reorganizare a Pieței Revoluției, acum cu 25-30% din suprafață ocupată de parcări MAI, cu circulație auto și lipsită de vizibilitate. Proiectul de „piața centrală” pe care îl cer cetățenii administrației orașului

Raportul „Grădina Revoluției – pentru București, pentru toți”, rezultat al unei consultări publice extinse desfășurate pe parcursul a cinci luni și realizate de societatea civilă, arată că Piața Revoluției, în forma sa actuală – dominată de circulație auto și ocupată de o parcare rezervată Ministerului Afacerilor Interne, alături de alte parcări haotice – nu este dorită și nici apreciată de bucureșteni. În urma focus-grupurilor organizate cu persoane din categorii reprezentative și a unui dialog intermediat de organizația neguvernamentală „Străzi pentru oameni”, pe baza unor metode de cercetare, a fost elaborat un raport de reamenajare în trei etape, astfel încât spațiul public să devină cu adevărat reprezentativ pentru oraș.

Documentul, finalizat în urma a sute de ore de discuții „la fața locului” și a consultărilor extinse cu experți în domeniu, va fi oferit Primăriei Municipiului București – instituția responsabilă de regenerarea urbană a spațiului. Totodată, el va fi monitorizat constant de societatea civilă. Scopul este crearea unei baze solide pentru o colaborare productivă și eficientă pe termen lung – o inițiativă până acum unică în București – între administrație, experți și societatea civilă, pentru a livra ceea ce bucureștenii își doresc cu adevărat, spun autorii consultării publice.

La modul ideal, „Piața Revoluției” are toate caracteristicile unei piețe centrale autentice a Bucureștiului, simbol al spiritului civic, așa cum Palatul Westminster reflectă lupta pentru democrație, Centrul istoric al Cracoviei simbolizează rezistența împotriva comunismului, iar Malurile Senei din Paris au fost scena Revoluției Franceze.

Delimitată de artera Calea Victoriei, Muzeul Național de Artă, Ateneul Român, Biserica Kretzulescu, Piața Revoluției, așa cum este astăzi, este dominată de parcări formale și informale, trafic auto și o infrastructură dezorganizat gestionată, ceea ce o transformă într-un loc perceput ca „un spațiu rezidual rămas după circulații, […] ca un râu uriaș de mașini, de violență și claxoane.”, după cum s-a exprimat una dintre persoanele intervievate în focus-grupuri.

Ceea ce ar trebui să fie un nod urban central și reprezentativ pentru memoria colectivă a Revoluției din 1989, este astăzi o parcare cu caracter incert, lipsită de confort, funcționalitate și însemnătate civică. Participanții la consultări remarcă faptul că aproape o treime din suprafața pieței este ocupată de parcări, iar zona este percepută ca neprietenoasă, poluată și greu accesibilă, mai ales pentru persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă, precum oameni în vârsta și părinți cu copii mici.

Printre cele mai frecvente observații s-a regăsit dorința de a elimina parcarea care acaparează o mare parte din spațiu și care este văzută ca o frână în calea vitalității urbane. „Să fie iarbă. Accesibilă. Și să nu mai apară plăcuța aia, nu călcați pe iarbă. Nu. Chiar să se scrie: Călcați pe iarbă. Sunteți liberi!” – spune un participant, într-un citat care exprimă dorința ca spațiul să fie liber, deschis și prietenos cu oamenii. Constant în discuții a fost evidențiată inutilitatea parcării din fața Ministerului Afacerilor Interne, descrisă ca „dezolantă” și „în paragină”, dar și necesitatea unor soluții pentru turism – în special prin crearea unor locuri de parcare pentru autocare, aproape de punctele de interes.

Pe lângă aspectele urbane de funcționalitate a spațiului, raportul atinge și chestiunea sensibilă a identității culturale a pieței. Monumentul Renașterii, așa cum este perceput astăzi de participanți, nu doar că nu inspiră respect sau emoție, ci este considerat „o bătaie de joc la adresa memoriei eroilor și celor care au participat la Revoluție.” Mulți îl numesc în derâdere „cartoful tras în țeapă”, iar semnificația lui simbolică este considerată opacă, criptică și lipsită de profunzime. Familiile victimelor Revoluției și revoluționarii participanți exprimă în mod clar nevoia de a avea un nou monument, conceput împreună cu comunitatea, care să reflecte fidel durerea, sacrificiul și demnitatea celor căzuți în Decembrie 1989.

În paralel cu aceste critici, participanții au exprimat și o viziune asupra a ceea ce ar putea deveni Piața Revoluției: un spațiu verde, cu arbori, locuri de stat, acces la apă potabilă, umbră și facilități de bază – toate gândite pentru a transforma piața într-un loc de întâlnire, de relaxare și de memorie. Unii sugerează chiar transformarea ei într-un „muzeu în aer liber”, în care istoria Revoluției și a Bucureștiului să fie prezentate prin afișaje, hărți tactile, coduri QR și alte instrumente accesibile și moderne. Acest lucru ar permite școlilor să organizeze vizite cu caracter educativ.

Raportul se bazează pe o metodologie participativă numită The Place Game, aplicată în perioada iulie–octombrie 2024, care a implicat 71 de cetățeni din diverse categorii sociale, printre care seniori, persoane cu dizabilități, elevi, părinți, revoluționari, ghizi turistici și profesioniști locali. Evaluarea s-a bazat pe 4 piloni: confort & imagine, accesibilitate & mobilitate, utilizare & funcționalitate, comunitate & incluziune. Participanții intervievați, reprezentativi pentru 750.000 de locuitori ai Bucureștiului, au evaluat starea actuală a pieței și au propus intervenții pe termen scurt, mediu și lung.

Rezultate principale:

1. Mobilitate și infrastructură

Situația prezentă: Accesul este bun pentru bicicliști și transport public, dar dificil pentru persoanele cu mobilitate redusă. Lipsa trecerilor de pietoni și invadarea trotuarelor de mașini afectează siguranța pietonală.

Recomandare: Se propune pietonizarea sau limitarea traficului în Piața Revoluției în weekend-uri.

2. Identitate culturală

Situația prezentă: Monumentul Revoluției („Cartoful tras în țeapă”) este perceput negativ, criptic și nereprezentativ.

Recomandare: Se cere un nou monument, creat în urma consultării publice. Piața ar putea deveni un muzeu în aer liber, cu hărți tactile, panouri informative, coduri QR.

3. Confort și imagine

Situația prezentă: Spațiul este perceput ca „dezolant, murdar și neîngrijit”. Lipsa de umbră, bănci insuficiente și „insula de căldură” creează disconfort.

Se propun: panouri temporare de umbrire, extinderea spațiului verde, reamenajarea completă a pieței.

4. Utilizări

Participanții își doresc evenimente culturale, zone de relaxare, apă potabilă și fără interdicția de a călca pe iarbă („Călcați pe iarbă. Sunteți liberi!”). Se propune transformarea parcării în zonă de loisir cu vegetație și mobilier urban.

5. Incluziune și comunitate

Situația prezentă: Lipsesc facilități pentru copii, bătrâni, persoane cu dizabilități. Piața e simțită ca neprietenoasă și neatrăgătoare.

Propuneri: Participanții vor spațiu viu, interactiv, în care să se regăsească toți cetățenii.

Cele trei etape de reorganizare a Pieței Revoluției ca piață centrală a Bucureștiului. Recomandări:

Atfel pe termen scurt (3–6 luni) , raportul propune închiderea traficului rutier în weekend și transformarea parcării într-un spațiu temporar verde, parte din inițiativa Străzi Deschise. Din cele doar 137 de locuri de parcare 59 sunt momentan rezervate, în principal, pentru angajații MAI. Barierele instalate în fața parcării MAI nu dispun de autorizație de construcție. Scopul este redirecționarea angajaților instituțiilor din zonă către parcările subterane și desființarea celor 137 de locuri de parcare administrate de Compania Municipală de Parking din zona.

Pe termen mediu (1-2 ani), se recomandă lansarea unui concurs internațional de arhitectură, pentru generarea unor soluții creative și potrivite contextului istoric. Totodată este propusă redirecționarea traficului prin inițierea unei licitații publice pentru un studiu de trafic care să evalueze impactul închiderii traficului auto în Piața Revoluției și Piața George Enescu, prin redirecționarea traficului auto și transport public de suprafață de pe Calea Victoriei prin fața Sălii Palatului.

Iar pe termen lung (3-5 ani), se dorește includerea proiectului în Planul Urbanistic General al Bucureștiului (PUG), pentru ca viziunea să fie sustenabilă și legal asumată. Totodată, proiectul vorbește despre regenerarea completă a zonei astfel încât să devină un model de planificare urbană sustenabilă și incluzivă, aliniat cu standardele marilor capitale europene prin extinderea spațiilor verzi și a zonelor pietonale, precum și introducerea Pieței Revoluției în patrimoniul UNESCO după modelul centrul istoric al orașului Napoli.

Raportul „Grădina Revoluției – Pentru București, pentru toți”, finalizat de Asociația Străzi pentru Oameni în martie 2025, care propune regenerarea urbană a Pieței Revoluției din București, va fi oferit oficial de societatea civilă, în luna mai, instituțiilor responsabile de regenerarea urbană, respectiv Primăriei Capitalei și Primăriei Sectorului 1.

Pentru a fi realizat în acord cu cererile bucureștenilor, ONG-ul propune înființarea unui grup de lucru interdisciplinar, format din reprezentanți ai administrației locale (PMB, Primăria Sector 1, Administrația Străzilor, Palatele Brâncovenești etc), specialiști în urbanism și mobilitate, ONG-uri și membri ai comunității.

Acest grup ar trebui să se întâlnească lunar, să evalueze progresul, să soluționeze blocaje și să planifice pașii următori. În paralel, este necesară o platformă digitală accesibilă publicului, pentru documentarea și monitorizarea transparentă a procesului.

Video testimoniale în Piața Revoluției

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Străzi pentru oameni (@strazi.pentru.oameni)

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Străzi pentru oameni (@strazi.pentru.oameni)

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Străzi pentru oameni (@strazi.pentru.oameni)