G4Media.ro

De ce România e diferită de Ungaria și Polonia? Trei explicații de…

Sursa Foto: Facebook/ Sorin Ioniță

De ce România e diferită de Ungaria și Polonia? Trei explicații de la un reputat istoric pentru votul pro UE: Rolul diasporei, lipsa de susținere populară a acțiunilor guvernului și latinitatea românilor

Multele vești rele venite din România în ultima perioadă au cauzat multe îngrijorări la nivel european. Parcursul ei a fost adesea asociat cu cel al Ungariei sau Poloniei, având în vedere constantele încercări de subminare a statului de drept și reformele din justiție, scrie publicația elvețiană Neue Zurcher Zeitung.

Cu toate acestea, notează publicația elvețiană, orientarea politică a țării pare să se fi schimbat la alegerile europarlamentare, unde coaliția de guvernare trebuie să dea piept unei înfrângeri grele, iar noua alianță USR-PLUS a obținut mai mult de 20% din voturi. De asemenea, președintele postcomuniștilor, Liviu Dragnea, a fost condamnat luni la 3 ani și jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu.

Despre aceste teme vorbește ziarului de limbă germană Neue Zürcher Zeitung profesorul Oliver Jens Schmitt, membru al Academiei de științe vieneze, profesor de istorie est-europeană și expert în probleme legate de România la Viena. Cititorilor români profesorul Schmitt le este cunoscut prin cele două cărți apărute la editura Humanitas: „Corneliu Zelea Codreanu Ascensiunea și căderea „Căpitanului“” și ” România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie.”

Profesorul Schmitt admite că evenimentele recente l-au surprins și pe el. Acesta critică UE pentru felul în care a acționat pe parcursul ultimilor 2 ani, considerând presiunile acesteia la adresa conducerii ca fiind tardive. La fel de târzie a fost și excluderea în aprilie a PSD-ului din familia social-democrată a UE: „Schimbarea nu s-a produs datorită, ci în ciuda Uniunii Europene.”

Rolul diasporei în general critice la adresa guvernării a fost aici extrem de important. Deși s-au format și împlinit în afara țării, au păstrat contactul cu România, participând, de exemplu, abia vara trecută la un protest masiv împotriva conducerii, unde forțele de ordine au intervenit violent. De asemenea există suspiciuni că procesul de votare de duminică a fost îngreunat intenționat în afara țării. Acestor evenimente li se adaugă faptul că pentru prima dată oamenii văd o alternativă politică credibilă: Alianța USR-PLUS.

Cu toate că Ungaria și Polonia au și ele o clasă de mijloc puternică și o diasporă numeroasă, parcursul lor a fost unul diferit deoarece politicile de reformă din România nu au niciun fel de susținere din partea populației și sunt de manieră pur oportunistă, orientată pe nevoile unei elite corupte.

O altă diferență constă în faptul că deși România se află la periferia Europei, românii se simt latini și au dezvoltat o mândrie de a se implica pentru păstrarea valorilor europene. Evenimentele recente din România pot avea darul de a încuraja grupurile civice din Bulgaria și din Balcanii de Vest de a lupta în continuare împotriva conducerii lor.

Istoricul insistă de asemenea să sublinieze importanța diplomației în situațiile de acest gen. Chiar dacă opțiunile de intervenție ale UE sunt reduse, atenția politică nu trebuie subestimată. Atitudinea UE față de România transmite un mesaj, iar dacă aceasta nu este interesată de „periferie”, efectul asupra celor care vor să schimbe ceva este devastator. Asupra problemelor legate de statul de drept sau apărării valorilor de bază ale UE nu e loc de discuție, dar implicarea trebuie să fie minimă când se discută pure divergențe de opinie, cum ar fi politicile de migrație.

Profesorul Schmitt speră la o consolidare a noului raport de putere, în ciuda faptului că coaliția de guvernare este încă la putere, iar prim-ministrul susține că nu vede niciun motiv de a demisiona. Cu toate acestea, probabilitatea unor alegeri anticipate înainte de toamna anului 2020 a crescut semnificativ.

UE face bine urmărind evoluția României, deoarece o Românie cu un stat de drept bine consolidat are un potențialul de a da un exemplu pozitiv în Europa și de a face ca vocea ei să conteze și în dezbateri politice. Poziția geostrategică la Marea Neagră și calitatea de unic partener NATO de încredere în zonă nu sunt nici ele de neglijat.

Sursa: Neue Zürcher Zeitung/ Rador/ Traducerea: Flavia Taraș, Rezist Zürich.

Sursa Foto: Facebook/ Sorin Ioniță

 

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

24 comentarii

  1. Romanii latini? Fugiti bre cu ursul! Limba poate, natia poate altadata.

    • Sa mi iei pula in gura. Uite, pula vine din latina.

      @articol normal ca suntem diferiti, fiind latini si nu slavi greoi cu capul mare

    • Adevarat graiesti,limba latina,temperament si (in)cultura(apucaturi) balcanice.

    • Genele se repartizează astfel :
      – 24% gene din bazinul estic al Mediteranei, din Sicilia pana în Cipru sau mai pe șleau gene preponderent grecesti ;
      -20% gene caracteristice Nordului și Centrului Italiei;
      – cca. 50% gene bălți-slave amestecate inextricabil cu gene traco-dace;
      În ceea ce privește limba, după trei secole ( de la Școala Ardeleana) de eliminare sistematica a cuvintelor slave sau presupus slave acestea sunt în echilibru cu cele latine.
      Sa vedem alte elemente de limba:
      – numeralele de la 11 la 19 se formează identic cu bulgara;
      – perfectul simplu – identic cu imperfectul din bulgara;
      – vocativul similar cu limbile slave;
      – infinitivul simplu identic cu prezentul persoana I singular, ca în bulgara;
      – articolul hotărât se adaugă la sfârșitul substantivul ca în limbile slave ( ca în nici o alta limba zisa neo-latina)
      ( specialiștii vorbesc despre așa-numita convergenta a limbilor balcanice).
      Halal latinitate!

  2. Românii care muncesc în străinătate și se întorc în țară, este legitim să voteze dar cei care și-au facut o situație în străinătate (unii sunt consilieri locali în comunitățile în care s-au stabilit) nu ar trebui să îmi pună mie parlamentari sau alți demnitari, nu ar trebui să se pronunțe în referenduri pentru că eu am rămas în țară și eu trebuie să suport consecințele opțiunilor lor iar ei se amuza de la distanță

    • sa mori tu?

    • @Sergiu Papadopol:
      Hipstere, atunci ia-le cetatenia romana sau schimba legea !:))))

    • Sergiu,
      Romania e tara noastra oriunde am fi noi

    • @ Sergiu – Câtă vreme muncesc și locuiesc în străinătate în calitate de cetățean român și totodată plătesc taxe și impozite statului român pentru bunurile mele din România, este dreptul meu să îmi exprim opțiunea prin vot către cine va gestiona banii mei.

  3. Sa dispara infectu asta cu gargara lui! Noi useristii, am scapat tara de ciuma rosie si bine am facut! Numai lectii de istorie de la un bou n-aveam nevoie! Mars pe saiturile latrinelor!

    • Tu esti un bashit de troll PSD

    • @làtei: Basita-i ma ta troll bolshevic putinist! Mars la latrine si varsa-ti voma comunista pe saiturile voastre imputite!

  4. Nu va exista niciodata civilizatie si progres unde coruptia a fost declarata cultura traditionala.

  5. 3 explicatii?va spun eu care-s alea : RESURSE,RESURSE SI RESURSE. de aia suntem noi diferiti de ceilalti,mai ales ca noi renuntam foarte usor la ele

    • Alt motiv nu-mi vine in minte de ce ne poarta toti strainii de grija,nu mai pot ei ca la noi nu e stat de drept,sa mor io.e stat de drept cand conduc aia care ne fac cadou la straini,atunci e stat de drept,daca rasare alt partid care zice NU,nu e bine ca nu respectam niste articole care ei nu stiu niciodata sa le spuna punctual,de ce?pt ca noi respectam tot mai mult ca altii,dar resursele sunt mai presus de orice.cum credeti ca o duc asa bine nemtii si austriecii?pe spatele nostru,iar daca noi ne dezvoltam si o ducem bine,cine mai merge sa munceasca pe bani marunti la ei,NIMENI.

    • Hai să zicem că e așa. Din ce spui tu deducem că PSD e acel partid care zice NU, în timp ce ceilalți sunt cei care acceptă ca resursele să ne fie supte de UE. Cu alte cuvinte, respectarea statului de drept e numai un pretext folosit de UE ca să-și impună oamenii lor.
      Și totuși, în vremea PSD-ului s-au dat liber la tăiat păduri, Năstase a privatizat prost (ca să nu zicem că a făcut-o contra cost), PSD-ul a fost la putere în majoritatea timpului, iar cele mai mari și multe averi suspecte pesediștii le au. Nu USR-ul are o mătușă Tamara, nici domeniu la Cornu, vile în Brazilia, mașină scumpă de la mămica sau insulă. Nu PNL-ul a umplut Taromul de rude incompetente, nici n-a pus Cantacuzino pe butuci. Nu PDL-ul a pus o slugă analfabetă să conducă țara.
      Eu zic că ipoteza făcută e falsă. Pentru că dacă PSD-ul ar fi luptat pentru țară (cum zici tu) atunci țării trebuia să-i meargă mai bine in ansamblu, și nu doar lor (vezi legile pentru subvențiile către partid, de exemplu; sau pensiile speciale — astea nu sunt resurse furate? Sau drumurile alea modernizate prin PNDL?). Pur și simplu, PSD e ca hoțul care strigă „hoții!”, sau ca ăia de la alba-neagra: uită-te tu în partea aia, cum ne fură UE resursele, în timp ce noi învârtim masa și ne luăm fermă de porci.

    • Postacii n-au murit, postacii se transforma !
      Nu au observat finantatorii vostri ca randamentul postacilor proPsd pre siteurile cu cititori intelegenti a fost, este si va fi negativ ?
      Continuati va rog, ca sa duceti si Psd-ul alaturi de Alde !

  6. Mai mult uimire. Poate Meleşcanu scoate din acest miracol, ajutat de Dăncilă, Schengenul nostru?

  7. Serghei, nu esti tu acela si nimeni nu stabileste cat de romani sant cei din diaspora sau cat de romani sant cei ramasi in Romania.Exista alte criterii care stabilesc romanitatea .1/ Sangele si numele de familie .2/Limba vorbita si cetatenia.3/Originea si stramosii.Despre faptul ca suporti consecintele votului celor din diaspora care sant obstructionati sa voteze ,trebuie sa suporti mai ales consecintele neocomunistilor cu origini bolsevico/nkvd.iste care au distrus si uzurpat tot in Romania din 1945 incoace si pentru care 6 milioane de romani au fugariti din tara din cauza lipsei de oportunitati si a unui trai normal.Nu uita ca daca azi o duci mai bine e si datorita celor care pompeaza zeci de miliarde de euro anual ,bani trimisi de cei care.i nu s lasati sa voteze si care tu le spui ca iti influenteaza negativ traiul,daca voteazi psd in continuare o sa.ti fie bine tie si copiilor tai ,sa.ti fie rusine ca gandesti asa despre fratii tai din diaspora ,adica de asta merg lucrurile rau in Romania ,din cauza romanilor fugariti di tara???Toti cei plecati in diaspora au lasat pe cineva drag acasa pentru care sufera din cauza despartirii in fiecare zi si noapte si care se sacrifica inclusiv pentru tine si altii ,egoistule.

  8. Genele se repartizează astfel :
    – 24% gene din bazinul estic al Mediteranei, din Sicilia pana în Cipru sau mai pe șleau gene preponderent grecesti ;
    -20% gene caracteristice Nordului și Centrului Italiei;
    – cca. 50% gene bălți-slave amestecate inextricabil cu gene traco-dace;
    În ceea ce privește limba, după trei secole ( de la Școala Ardeleana) de eliminare sistematica a cuvintelor slave sau presupus slave acestea sunt în echilibru cu cele latine.
    Sa vedem alte elemente de limba:
    – numeralele de la 11 la 19 se formează identic cu bulgara;
    – perfectul simplu – identic cu imperfectul din bulgara;
    – vocativul similar cu limbile slave;
    – infinitivul simplu identic cu prezentul persoana I singular, ca în bulgara;
    – articolul hotărât se adaugă la sfârșitul substantivul ca în limbile slave ( ca în nici o alta limba zisa neo-latina)
    ( specialiștii vorbesc despre așa-numita convergenta a limbilor balcanice).
    Halal latinitate!

  9. Nu este numai aspectul Latin.
    Mai este si componenta Germanica, atat genetica cat si culturala.

    N-as vrea sa lungesc vorba, ca este un subiect complex, dar voi enumara cateva lucruri:

    1. Dpdv genetic, cel mai numeros haplotip al Romanilor este Haplotipul I (i mare de la Iorga), fel cu Nordicii (Scandinavia, Germania de Nord si Olanda) si Bosniacii si Croatii, si partial Sarbii si Bulgarii. Este vorba de populatia pre-indo-Europeana, si pre-Germanica, si se stie ca este impartita in doua: una in Balcani + Romania si alta in Europa de Nord. Probabil pentru ca a fost sparta de migratia indo-Europenilor de la Est la Vest, prin mijlocul continentului – campia Nord-Europeana. La asta se adauga (desi aici genetica este mai complicata, nu chiar atat de determinanta) aportul Saxon din Transilvania (unde o parte s-au asimilat) si in Moldova (unde toti s-au asimilat; erau cel putin la fel de multi ca in Transilvania secolului 14, poate chiar mai multi pentru ca Regatul Ungariei voia sa stabileasca o marca la Nord-Est de carpati, iar colonistii Germani erau trimisi mai ales in zonele de frontiera; istoria noastra consemneaza ca Moldova a fost fondata de Vlahi si Saxoni plus maghiari, dar din motive de „ne-latinitate” sau „ne-slavitate”, majoritatea istoricilor se fac ca nu vad – un fel de prostire instantanee inexplicabila, sau ma rog partial explicabila prin mantra „latin-latin” a Romanilor, mai ales cei Ardeleni, sau matra „influenta slava” promovata puternic de comunistii adusi la putere de armata rusie); si o mica parte de Germani au fost si in Muntenia de nord, la descalecarea ei, desi mai putini; la partea Germanica-Saxona (si Svaba), genetica este mai complexa, fiind un amestec de haplotipuri I, Rb si Ra – observatie, la Slavi haplotipul este aproape exclusiv Ra, cu oarecare aport de haplotip I. Pentru referinte stiintifice, oricine poate gasi, luati cuvintele cheie de aici si puneti-le intr-un motor de cautare academic (sau chiar general) plus eventual cuvantul harta sau distributie (map; distribution), etc. Dar nu este un subiect usor, investigatiile sunt „in toi”. Am incercat doar sa rezum niste idei principale care sunt ceva mai stabile.

    2. Dpdv al limbii, limba Romana pune articolul la sfarsitul cuvintelor, la fel ca limbile Scandinave si Bulgara, ceea ce correspunde perfect cu ce am rezumat mai sus la punctul 1. La fel, Romana este singura limba Latina care „pastreaza” genul neutru din Limba Latina, restul limbilor Romanice l-au „pierdut”. In schimb, Limbile Scandinave au neutru, ceea ce iar correspunde cu ce am spus la punctul 1 despre haplotipul I. Si mai sunt si alte aspecte. Unii vorbesc din cauza acestor asemanari de Balkansprachbund, dar termenul este in mare parte perimat; oricum ar fi, asemanarile nu se datoreaza limbilor slave (deoarece aceste atribute sunt specifice doar regiunii Balcanice+Romania) si nu se regasesc in celelalte limbi slavice, si nu este vorba de o convergenta deoarece nu vedem dinamica specifica de tip convergenta, ci mult mai logic este probabil vorba de substratul comun al populatiei cu halpotip I peste care au venit apoi indo-europenii, apoi Latinii si Germanii (Gotii si celelalte triburi Germanice din perioada migratiilor; apoi Saxonii, etc). De fapt, „Slavii Sudici” nici nu prea sunt Slavi. La fel cu „Maghiarii” moderni nu au nimic a face (sau total infim) cu maghiarii migratori – Limba NU reflecta evolutia genetica decat intr-o masura foarte variabila (poate sa fie 1 (unu) % sau 25% sau 60% sau mai mult; in plus, genetica populationala spune (cui este capabil sa o inteleaga) ca orice popor este o compozitie genetica (nu o populatie genetica pura – acest concept nici nu are sens in genetica) si deci nu exista legatura directa intre compozitia genetica si caracterul national (sau multi-nationalal unei populatii), de fapt chiar Latinii in ansamblu sunt un ameste genetic incredibil de divers (la scara Europeana, care este mult mai putin diversa decat oricare alt continent – e bine de stiut); iar diversitatea genetica depinde de scara la care te uiti: un continent, o bucata de continent, o regiune mai muca, o vale de rau, un sat etc – tabloul poate fi foarte diferit de la o scala la alta. Exista modele matematice pentru asta, dar evident nu are rostul sa fie discutate aici. Cine este interesat poate gasi singur.

    3. Doar o observatie: ideea ca limba vorbita indica in mod automat si 1:1 originea genetica este foarte naiva (ca sa nu zic altfel, mult mai putin magulitor). In realitatea, genetica aduce doar niste indicii genetice (unul cate unul) in orice investigatie asupra istoriei unei populatii, … si atat. Dar sunt multe indicii, iar caracterul unei natiuni este unul CULTURAL (nu genetic) si este dat de ansamblul fenomenelor si efectelor istorice dintr-un teritoriu de studiu / de interes.

    4. O ultima observatie – multe cuvinte Romanesti au etimologii necunoscute, iar la multe cuvinte li se da o origine slavica desi n-are niciun sens, deoarece eu stiu cuvinte Germanice care sunt cel putin la fel de asemanatoare cu acele cuvinte Romanesti. Eu banuiesc ca multe etimologii au fost date „slave” fie din patriotism prost inteles, fie din lene (nu s-au uitat si la limbile Germanice si eu nu stiu de ce), fie ca era la moda sa „recunosti” influenta slava, fie ca au fost presiuni din parte Rusilor inclusiv (sau poate mai ales) in perioada comunista – mai ales imediat dupa razboi cand totul „trebuia” interpretat in cheie „fratia Romano-Rusa”. Poate au fost cuvinte din substratul pre-Germanic / pre-IndoEuropean, transmise la toate limbile din zona (inclusiv la Slavi), sau cuvinte Germanice (sau Germano-Trace – ce-or mai fi) din Limba Gotilor, si care s-au transmis la toate populatiile din zona, fie ele Latine, Slave, Germane etc.

    Pe scurt, intelegerea propriei noastre istorii culturale este foarte superficiala si naiva. Da, suntem Europeni, chiar Occidentali. Dar de ce, cum etc, nu prea stim sau avem idei gresite.

  10. Referitor la sursele științifice ale convergentei limbilor balcanice elementele de baza se regăsesc încă în lucrarea Ce limbi se vorbesc pe glob, Lucia Wald și Elena Slave, Editura Științifică, București, 1968. Se pot regăsi și în postări pe internet, de exemplu Dan Alexe cu observația ca Dan Alexe este preocupat de relația dintre albanezi și romani.Pe de alta parte, unele din informațiile sale sunt eronate ca în cazul cuvântului skarpe care nu mai are în albaneza sensul de Stanca. Dan Alexe continua însă sa aibă dreptate numai ca nu știe ca acest cuvânt exista și în bulgaro-macedoneana cu sensul de perete stâncos. Sigur se pot întreba vajnici luptători antibolsevici ce-i cu asta? Este pentru ca acesta este sensul cuvântului Carpați pe care nu-l mai cunoaștem azi.
    Ponderea cuvintelor Slave și de origine nelatina autohtona variază de la autor la autor de la 20 la 40 la suta, repet după ce au fost nerecomandate – pentru a vorbi politicos- trei veacuri.
    Ponderea minoritara a genelor celto- latine de – R1b – cca. 12% este un fapt. Ponderea combinata de max. 30% a haplogrupurilor J1/2 și E1b1b este de asemenea clara.
    Problema sunt R1a- 17.5% și respectiv I2/I2a/i2b de 28.5%. In străinătate sunt considerate de cei mai mulți ca fiind tipic nord Slav respectiv sud slav. În România se argumentează ca aceste gene pre-existau sosirii slavilor în secolul V cel mai târziu și deci influenta lor s-a adăugat doar. Tocmai aceasta doreau sa spună specialiștii germani la care m-am referit ca în urma determinările lor genele balto-slave nu pot fi separate de cele Slave.
    Venim acum la aspectele culturale care dupa opinii exprimate apăsat aici pot fi diferite de zestrea genetica. Poate ca respectivele persoane ar trebui sa citească Romulus Vulcanescu, cu Fartat și Nefartat dar mai ales cu Blajinii etc. Probabil ca acestea sunt pura mitologie veche germanica dar mai curând logic se ajunge la aceeași concluzie : mitologia romana de sorginte traco – dacă nu poate fi despărțită de mitologia veche slava chiar dacă nu apar zeii tunetului etc. .
    Am văzut aici o prezentare a teoriei influentei covârșitoare germanice asupra poporului roman. Influenta veche germanica este extrem de limitata în timp și spațiu. Exista cuvinte vechi germanice în Transilvania și Oltenia datorita gepizilor – molda de exemplu. Ajungând la influenta zisa saxona în Transilvania trebuie sa facem o observație preliminara : coloniștii aduși de regalitatea maghiara în Ardeal aparțineau la trei grupuri :flamanzi, franconi și saxoni.Nu erau toți germani. În timp s-a produs germanizarea acestora. A doua observație : conform mărturiilor istorice, cca. trei sferturi din colonisti au murit în primii 10 ani de la stabilirea în Transilvania. A treia observație : cine cunoaște Ardealul de la fata locului știe ca germanii nu se amesteca cu ceilalți, spre deosebire de maghiari.
    În aceste condiții, fără a nega influenta germana în planul culturii materiale, saxonii au avut o influenta culturala limitata.
    Pentru a încheia cu problematica culturala poate ar fi recomandabil sa observam identitatea tradițiilor culturale populare românești cu cele slavo-balcanice. Diferența o da limba și – uneori – numele. Vezi de exemplu colindători /koledari, cu observația ca este numit Koleda tocmai Crăciunul.
    De ce acest lucru : foarte simplu. Când s-a produs crestinarea bulgarilor la 864/865 Taratul bulgar controla militar zone întinse la nord de Dunăre. Începând cu aceasta data cele doua comunități s-au apropiat și amestecat pana în preajma anului 1000 când majoritatea slavilor au fost asimilați în sudul României. Amprenta definitiva o regăsim în prima jumătate a veacului XIII când Asanestii au organizat religios pe baze slavone biserica la romani : numirea episcopilor – ii întâlnim în documente papale referitoare la situația din Episcopia Cumanilor-hirotonisirea preoților, organizarea producerii vinului liturgic și a untdelemnului.
    În concluzie, un popor este rezultatul dezvoltării sale istorice. Aceasta se reflecta în date obiective : genetica, limba și tradițiile culturale. Cei 170 de ani de administrație romana pe o parte a teritoriului actual al României sunt la scara istoriei milenare un accident. Poporul roman este o sinteza specifica acestei părți a Europei și nu a altor părți, apusene. Nu poate fi declarat slav dar nici decretat apusean.