De ce România e diferită de Ungaria și Polonia? Trei explicații de la un reputat istoric pentru votul pro UE: Rolul diasporei, lipsa de susținere populară a acțiunilor guvernului și latinitatea românilor
Multele vești rele venite din România în ultima perioadă au cauzat multe îngrijorări la nivel european. Parcursul ei a fost adesea asociat cu cel al Ungariei sau Poloniei, având în vedere constantele încercări de subminare a statului de drept și reformele din justiție, scrie publicația elvețiană Neue Zurcher Zeitung.
Cu toate acestea, notează publicația elvețiană, orientarea politică a țării pare să se fi schimbat la alegerile europarlamentare, unde coaliția de guvernare trebuie să dea piept unei înfrângeri grele, iar noua alianță USR-PLUS a obținut mai mult de 20% din voturi. De asemenea, președintele postcomuniștilor, Liviu Dragnea, a fost condamnat luni la 3 ani și jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu.
Despre aceste teme vorbește ziarului de limbă germană Neue Zürcher Zeitung profesorul Oliver Jens Schmitt, membru al Academiei de științe vieneze, profesor de istorie est-europeană și expert în probleme legate de România la Viena. Cititorilor români profesorul Schmitt le este cunoscut prin cele două cărți apărute la editura Humanitas: „Corneliu Zelea Codreanu Ascensiunea și căderea „Căpitanului“” și ” România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie.”
Profesorul Schmitt admite că evenimentele recente l-au surprins și pe el. Acesta critică UE pentru felul în care a acționat pe parcursul ultimilor 2 ani, considerând presiunile acesteia la adresa conducerii ca fiind tardive. La fel de târzie a fost și excluderea în aprilie a PSD-ului din familia social-democrată a UE: „Schimbarea nu s-a produs datorită, ci în ciuda Uniunii Europene.”
Rolul diasporei în general critice la adresa guvernării a fost aici extrem de important. Deși s-au format și împlinit în afara țării, au păstrat contactul cu România, participând, de exemplu, abia vara trecută la un protest masiv împotriva conducerii, unde forțele de ordine au intervenit violent. De asemenea există suspiciuni că procesul de votare de duminică a fost îngreunat intenționat în afara țării. Acestor evenimente li se adaugă faptul că pentru prima dată oamenii văd o alternativă politică credibilă: Alianța USR-PLUS.
Cu toate că Ungaria și Polonia au și ele o clasă de mijloc puternică și o diasporă numeroasă, parcursul lor a fost unul diferit deoarece politicile de reformă din România nu au niciun fel de susținere din partea populației și sunt de manieră pur oportunistă, orientată pe nevoile unei elite corupte.
O altă diferență constă în faptul că deși România se află la periferia Europei, românii se simt latini și au dezvoltat o mândrie de a se implica pentru păstrarea valorilor europene. Evenimentele recente din România pot avea darul de a încuraja grupurile civice din Bulgaria și din Balcanii de Vest de a lupta în continuare împotriva conducerii lor.
Istoricul insistă de asemenea să sublinieze importanța diplomației în situațiile de acest gen. Chiar dacă opțiunile de intervenție ale UE sunt reduse, atenția politică nu trebuie subestimată. Atitudinea UE față de România transmite un mesaj, iar dacă aceasta nu este interesată de „periferie”, efectul asupra celor care vor să schimbe ceva este devastator. Asupra problemelor legate de statul de drept sau apărării valorilor de bază ale UE nu e loc de discuție, dar implicarea trebuie să fie minimă când se discută pure divergențe de opinie, cum ar fi politicile de migrație.
Profesorul Schmitt speră la o consolidare a noului raport de putere, în ciuda faptului că coaliția de guvernare este încă la putere, iar prim-ministrul susține că nu vede niciun motiv de a demisiona. Cu toate acestea, probabilitatea unor alegeri anticipate înainte de toamna anului 2020 a crescut semnificativ.
UE face bine urmărind evoluția României, deoarece o Românie cu un stat de drept bine consolidat are un potențialul de a da un exemplu pozitiv în Europa și de a face ca vocea ei să conteze și în dezbateri politice. Poziția geostrategică la Marea Neagră și calitatea de unic partener NATO de încredere în zonă nu sunt nici ele de neglijat.
Sursa: Neue Zürcher Zeitung/ Rador/ Traducerea: Flavia Taraș, Rezist Zürich.
Sursa Foto: Facebook/ Sorin Ioniță
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
24 comentarii