Trei membri CNSAS avertizează că președintele instituției, Constantin Buchet, a transmis în nume propriu comunicatul prin care se delimitează de afirmaţiile cercetătorilor Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor despre ”Experimentul Piteşti”: ”Textul nu a fost discutat și nu a fost aprobat de Colegiu, așa cum prevede legea”
Trei membri din conducerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) îl acuză pe președintele instituției, Constantin Buchet, că nu i-a consultat atunci când a transmis public că CNSAS se delimitează de afirmaţiile cercetătorilor Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor despre ”Experimentul Piteşti”.
Germina Nagâț, Alexandra Toader și Adrian Cioflâncă avertizează că textul publicat de Buchet pe site-ul CNSAS nu a fost discutat și nu a fost aprobat de Colegiu, așa cum prevede legea.
”Totodată, dezavuăm în mod ferm orice tentativă de cenzurare a informațiilor aflate în arhiva CNSAS, de discreditare sau de intimidare a angajaților noștri, care prin activitatea de cercetare istorică le valorifică punându-le, în mod legal și legitim, în circuitul public”, mai arată cei trei.
Comunicatul integral transmis de Nagâț, Toader și Cioflâncă:
În urma apariției pe site-ul oficial al instituției, la data de 31.10.2019, a unui comunicat semnat de Președintele CNSAS, domnul Constantin Buchet, considerăm că se impun următoarele precizări, pentru informarea corectă a opiniei publice:
Deși în comunicat se afirmă că reprezintă poziția ”conducerii” instituției, textul nu a fost discutat și nu a fost aprobat de Colegiu, așa cum prevede legea: CNSAS este condus, prin vot majoritar, de un grup format din 11 membri, învestiți de Parlamentul României cu drepturi egale. Este cât se poate de regretabil faptul că Președintele instituției, ales în această funcție chiar de colegii săi, își arogă din nou dreptul de a se substitui Colegiului și de a comunica oficial opinii și puncte de vedere strict personale, care nu au fost discutate în prealabil și nu au fost asumate prin vot.
Totodată, dezavuăm în mod ferm orice tentativă de cenzurare a informațiilor aflate în arhiva CNSAS, de discreditare sau de intimidare a angajaților noștri, care prin activitatea de cercetare istorică le valorifică punându-le, în mod legal și legitim, în circuitul public. Documentele din arhiva Consiliului trebuie să sprijine dezbaterea științifică autentică, și nu hagiografiile sau mitologiile propagandistice. Ascunderea, cenzurarea sau manipularea informațiilor din dosarele fostei Securități reprezintă o denaturare gravă a misiunii instituției și o maculare a memoriei victimelor, față de care respectul nu poate exista în absența adevărului.
Adrian Cioflâncă / Germina Nagâț / Alexandra Toader
Reacția celor trei vine după ce joi, Conducerea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat că se delimitează de afirmaţiile recente ale cercetătorilor Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor, în legătură cu suferinţele îndurate de cei care au fost victimele „Experimentului Piteşti”, subliniind faptul că poziţia celor doi nu reprezintă punctul de vedere al instituţiei.
Potrivit unui comunicat al CNSAS transmis AGERPRES și publicat pe site-ul instituției, Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor au acţionat în nume personal şi nu au cerut acordul instituţiei pentru o poziţie oficială, instituţională, pe această temă, deşi sunt funcţionari publici.
Potrivit comunicatului semnat de Constantin Buchet, declaraţiile celor doi sunt „o ofensă adusă celor care au suferit în regimul de detenţie comunist”, iar prin asocierea cu numele CNSAS ei aduc prejudicii majore instituţiei.
„Negarea crimelor comunismului în România constitue o crimă morală care demonstrează că nu s-a înţeles dimensiunea suferinţei din închisorile sistemului concentraţionar comunist, istorie de tristă amintire pentru mii de familii de compatrioţi”, a declarat preşedintele Colegiului CNSAS, Constantin Buchet, potrivit comunicatului de presă.
Şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a luat act „cu uimire şi indignare” de declaraţiile celor doi, apreciind că este „un act de vandalism intelectual să califici terifiantul experiment derulat la închisoarea din Piteşti drept o simplă răfuială între grupări adverse, fie ele şi legionare”.
„Exonerarea autorităţilor comuniste de vina de a fi încurajat şi patronat un asemenea episod de degradare a fiinţei umane reprezintă o lovitură pe obrazul celor care, proveniţi din mai tot spectrul politic şi ideologic al epocii, au fost supuşi unui regim de tortură la care, după cum spunea şi Alexandr Soljeniţîn, nici măcar artizanii GULAG-ului nu s-au gândit. La trei decenii de la căderea simbolică a comunismului, este trist şi revoltător să constaţi că oameni care au cercetat arhivele dictaturii proletariatului nu au înţeles nimic din drama consumată în universul concentraţionar, utilizând etichetări abuzive şi trăgând concluzii imunde”, se menţionează într-un comunicat al IICMER transmis AGERPRES.
Cercetătorul Mihai Demetriade a afirmat recent, într-un interviu acordat RFI pe tema „Experimentului Piteşti”, că tortura „nu este o excepţie venită sau impusă de un terţ represor”. „Ea face parte din anatomia legionară. Administraţia penitenciarului a creat contextul favorabil ca acest episod violent să se dezvolte. Asta developează Piteştiul cumva, şi Suceava, într-o altă lumină. Îţi dai seama că victimele nu sunt chiar victime”, a declarat Mihai Demetriade, potrivit RFI România.
Ulterior, şi Mădălin Hodor a făcut referire, pe Facebook, la interviul acordat de Mihai Demetriade.
„Ei, interviul ăsta, bazat pe cercetările lui de ceva ani, cam dă la temelia unuia dintre marile mituri ale carpetei cu Răpirea din Serai din CV-ul marilor istorici anticomunişti ai patriei. Care şi-au cam construit nişte cariere şi au produs nişte scrieri de toată jena, nu mai zic şi nişte filme bune de aruncat la coş”, a scris, printre altele, Mădălin Hodor.
Foto: Germina Nagâț, Alexandra Toader și Adrian Cioflâncă
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
15 comentarii