Trei ONG-uri critică proiectul prin care Autoritatea Electorală Permanentă vrea să modifice legea privind finanțarea partidelor: Cresc subvențiile, Curtea de Conturi nu va mai putea controla modului în care sunt folosiți banii publici

Trei ONG-uri specializate în politici publice critică proiectul de lege pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și arată că modificările propuse la mecanismul de finanțare a partidelor reduc transparența procesului.

”Chiar dacă intențiile sunt lăudabile, constatăm că proiectul propus este departe de a-și atinge obiectivele, mai ales în ceea ce privește transparența finanțării publice a partidelor politice. În schimb, proiectul propune unele prevederi care pun sub semnul întrebării buna credință a inițiatorului”, arată Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum și Coaliția Cod Electoral ACUM! într-un comunicat comun de presă.

Principalele critici aduse proiectului:

• Nu există prevederi care să oblige partidele politice să prezinte direct cetățenilor felul în care folosesc banii publici, similar cu alți beneficiari de fonduri publice:

– Sunt introduse doar unele raportări către AEP, care însă propune pentru sine o super-imunitate față de accesul la informații de interes public, și își conferă puterea de a decide ce anume publică și ce nu;
– Reamintim că subiectul informațiilor publice este unul esențial, mai ales în contextul în care unele partide politice și AEP refuză să furnizeze informații care sunt de interes public.

Nu doar că nu scad fondurile publice acordate prin subvenții partidelor, ci se propune creșterea consistentă a alocărilor suplimentare pentru campaniile electorale, prin creșterea plafoanelor de contribuții (și implicit de cheltuieli) pentru aproape toate tipurile de alegeri:

– Spre exemplu, în campania pentru alegerea Președintelui, contribuțiile însumate ale candidatului și partidului ce îl susține pot ajunge la echivalentul a 60.000 de salarii minime brute. Dacă luăm în considerare un salariu minim în 2024 de 3.000 lei, așa cum propune guvernul, suma maximă va fi de 180 milioane de lei (36 milioane de euro). Legea include posibilitatea decontării integrale din fonduri publice, pentru fiecare candidat care are rezultate relevante.
– La alegerile europene, partidele care depun liste complete (43 de candidați), pot ajunge la un plafon maxim de aproximativ 45 de milioane de euro, de asemenea decontabili din fonduri publice.

Printr-un artificiu de limbaj, AEP dorește să elimine Curtea de Conturi din controlul modului în care partidele politice folosesc banii publici:

– Astfel, partidele ar fi singurele entități care folosesc bani publici și scapă controlului Curții de Conturi;
– Reamintim că rapoartele Curții de Conturi au arătat probleme legate de cheltuirea ilegală a subvențiilor, dar și legate de funcționarea defectuoasă a AEP, inclusiv cu privire la angajări realizate contrar legii;
– Rapoartele Curții de Conturi, și nu controalele AEP, au condus inclusiv la anchete penale, cu condamnarea definitivă a unui fost trezorier de partid.

Președintele AEP ar urma să primească puteri discreționare pentru numirea și demiterea directorului departamentului de control al finanțării, o poziție cheie.

– Sunt eliminate criteriile legate de competență, de neutralitate politică și chiar studii de specialitate pentru această poziție;
– Reamintim că AEP a fost subiectul mai multor concedieri abuzive și angajări realizate prin artificii legale, departamentul care controlează finanțele politice fiind unul dintre acelea care a fost vizat de aceste scandaluri.
– În acest moment, există o decizie definitivă a instanței de despăgubire și repunere în funcție a fostului director, decizie pe care conducerea AEP refuză să o pună în aplicare.

Cele trei organizații arată că proiectul are și propuneri benefice: clarificări și îmbunătățiri ale procedurilor ce privesc schimbul de informații între AEP și partidele politice, definește publicitatea politică și aduce anumite măsuri care să asigure transparența cheltuirii acestora.

Deși anunță și intenția de a îmbunătăți accesul partidelor locale la fonduri publice, proiectul nu propune schimbări esențiale în această direcție, ci doar cosmetizarea situației actuale, în care patru partide parlamentare își împart o sumă anuală, din subvenții, de peste 50 milioane de euro, la care se adaugă posibilitatea de a deconta sume consistente în fiecare campanie electorală, așa cum arătat anterior, arată comunicatul citat.

PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PROIECTULUI ȘI A LEGII

Organizațiile semnatare au transmis în scris mai multe amendamente la proiectul propus, incluzând:

• Subvențiile anuale pentru partidele politice și plafoanele de cheltuieli pentru campania electorală să scadă la un nivel rezonabil pentru situația economică actuală a României;

• Să fie introduse prevederi clare prin care partidele politice vor fi obligate să publice periodic informații cu privire la contractele din banii publici, similar cu instituțiile publice și ceilalți beneficiari de fonduri publice. Concret, solicităm ca partidele politice ce primesc subvenții să publica lunar un centralizator al tuturor achizițiilor de bunuri și servicii în valoare de peste 5.000 de euro.

• Să fie introduse prevederi prin care partidele politice trebuie să publice periodic informații detaliate cu privire la relațiile comerciale cu instituțiile de presă, răspunzând astfel unei îngrijorări crescânde a societății civile și organizațiilor internaționale. Propunem ca partidele politice să publice lunar un centralizator al tuturor sumelor plătite către instituții de presă, atât direct, cât și indirect (prin agenții de publicitate sau firme de consultanță).

• Să fie prevăzut că AEP, ca orice altă instituție publică, trebuie să fie transparentă și responsabilă în fața cetățenilor: AEP să publice integral, din oficiu, informațiile pe care le primește de la partidele politice și rezultatele controalelor anuale.

• Curtea de Conturi să rămână activă în controlul finanțării publice a partidelor politice.

• Directorul departamentului de control al finanțării partidelor politice să fie selectat prin concurs public, cu standarde obiective de competență și neutralitate politică, iar mandatul său să fie protejat de orice ingerințe.