Trei oraşe din Balcani, în top 10 mondial la poluarea aerului

Trei capitale din Balcani – Belgrad, Sarajevo şi Priştina – figurau vineri în topul 10 al celor mai poluate oraşe din lume, imediat după Lahore (Pakistan), New Delhi (India) şi Beijing (China). Această poluare extremă coincide cu scăderea temperaturilor, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Indexul calităţii aerului din cele trei oraşe din Balcani era mai mare de 150, pragul dincolo de care situaţia este considerată periculoasă pentru sănătatea umană. Cu titlu de comparaţie, indicele a fost, în acelaşi moment, de 44 la Paris şi de 34 la Los Angeles.

La Belgrad, capitala Serbiei, concentraţia de particule poluante PM2,5 a atins valoarea de 98 de micrograme pe metru cub, fiind de 19,6 ori mai mare decât nivelul considerat acceptabil de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Aceste particule fine care pătrund în circulaţia sangvină prin plămâni sunt alcătuite dintr-un amestec de diverşi compuşi chimici.

În Priştina, capitala Kosovo, concentraţia de particule poluante PM2,5 a fost de 159 de micrograme pe metru cub.

La Sarajevo, capitala Bosniei şi Herţegovinei, de câteva zile, situaţia continuă să se agraveze mai ales în timpul serii din cauza zecilor de mii de locuinţe încălzite cu cărbune şi lemn. În anumite părţi ale oraşului, concentraţia de particule fine PM2,5 a depăşit pragul de 300 de micrograme pe metru cub.

Cauzele poluării sunt multiple, a explicat Dejan Lekic, de la ONG-ul National Ecological Association, cu sediul în Belgrad: „Este vorba despre o combinaţie de ardere a combustibililor fosili în diferite forme. Sectorul energiei din această regiune se bazează pe tehnologii învechite, iar filtrele de pe centralele electrice nu sunt instalate peste tot. Centralele termice sunt cei mai mari poluatori şi principalii emiţători de dioxid de sulf şi de oxid de azot, principalii doi poluanţi atmosferici din Europa”.

„Dacă adăugăm la toate acestea şi începutul sezonului de încălzire a locuinţelor, folosirea cărbunelui de slabă calitate şi a lemnului insuficient uscat şi, ca un factor tipic pentru regiunea noastră, arderea a tot felul de deşeuri – mobilier vechi, îmbrăcăminte, ambalaje din plastic – sau chiar a uleiului de motor pentru încălzire, se obţin aceste niveluri de poluare”, a adăugat el.

Efectele acestei poluări asupra populaţiilor locale sunt cunoscute: potrivit unui studiu publicat de ONU în 2019, poluarea aerului este responsabilă pentru 20% din decesele premature înregistrate în 19 oraşe din Balcani.

În medie, conform aceluiaşi studiu, locuitorii din Balcani pierd până la 1,3 ani din speranţa lor de viaţă din cauza poluării atmosferice.