Trei sferturi dintre palestinieni cred că decizia Hamas de a ataca Israel a fost „corectă” / Aproape 80% afirmă că uciderea femeilor și copiilor în casele lor este crimă de război (sondaj)

Dacă Ramallah are un centru, acesta este Piața Al-Manara. Șase drumuri se întâlnesc aici, iar pietonii își croiesc drum fără griji prin sensul giratoriu îngust, forțând mașinile să le facă loc. Este întotdeauna aglomerată, scrie CNN.

Demonstranții se adună aici pentru a protesta, dar când reporterii CNN au vizitat-o într-o duminică dimineața, era liniște. Cu toate acestea, fotografiile de la războiul din Gaza afișate în piață și atârnate pe bannere și garduri reamintesc oricui are nevoie să i se reamintească de ororile care se desfășoară nu departe de aici.

O fotografie arată ambulanțe în fața unui spital cu textul: „Eroii medicali cer acțiune: Opriți masacrul din Gaza!”

La biroul său aflat la aproximativ un kilometru distanță, Khalil Shikaki se gândește la conflict.

Palestinienii, spune el, susțin în proporție covârșitoare decizia Hamas de a intra în război cu Israelul.

Compania sa de cercetare, Palestinian Center for Policy and Survey Research (PCPSR), tocmai a publicat rezultatele ultimului său sondaj privind atitudinea palestinienilor.

Șapte sute cincizeci de adulți au fost intervievați față în față în Cisiordania, iar 481 au fost intervievați în Gaza, tot personal. Colectarea datelor din Gaza a fost realizată în timpul armistițiului recent, când cercetătorii puteau să se deplaseze în condiții de mai mare siguranță.

Sondajul, care are o marjă de eroare de patru puncte, a constatat că aproape trei sferturi (72%) dintre respondenți cred că decizia Hamas de a lansa atacul asupra Israelului la 7 octombrie a fost „corectă”.

Mai puțin de un sfert (22%) au spus că a fost „incorectă”.

Dar acest lucru nu înseamnă sprijin pentru atrocități, adaugă el. „Nimeni nu ar trebui să vadă în acest lucru un sprijin pentru orice atrocități care ar fi putut fi comise de Hamas în acea zi”.

„Palestinienii cred că diplomația și negocierile nu sunt o opțiune disponibilă pentru ei, că doar violența și lupta armată sunt mijloacele pentru a pune capăt asediului și blocadei asupra Gaza și, în general, pentru a pune capăt ocupației israeliene”, a declarat Shikaki.

Această distincție importantă este evidențiată de trei dintre punctele de date ale sondajului. Aproape 80% dintre respondenți au declarat că uciderea femeilor și copiilor în casele lor este o crimă de război.

Un număr și mai mare (85%) de respondenți au declarat că nu au vizionat videoclipurile prezentate de televiziunile internaționale de știri cu privire la actele comise de Hamas la 7 octombrie – o cifră care ar putea explica de ce doar 10% dintre cei chestionați au declarat că au crezut că Hamas a comis crime de război în acea zi.

Într-o măsură considerabilă, palestinienii, la fel ca și israelienii, primesc o perspectivă distorsionată din partea mass-media lor. În plus față de acest efect de bulă, spune Shikaki, ar putea exista și o dorință de a evita alte surse pentru a menține negația. Negarea, după cum spune el, este utilă în perioadele de stres și durere.

Gaza și Cisiordania, ceea ce numim în prezent teritoriile palestiniene, au fost separate geografic din 1948. În ultimele decenii, această separare s-a consolidat între cele două populații, nu în ultimul rând pentru că a devenit din ce în ce mai greu pentru palestinieni să se deplaseze între teritorii.

Din 2005, când Israelul și-a mutat soldații și coloniștii din Gaza și a izolat practic teritoriul cu ajutorul Egiptului, experiențele zilnice ale palestinienilor din Gaza au deviat și mai mult de cele ale palestinienilor din Cisiordania.

Din punct de vedere politic, teritoriile sunt divizate.

Autoritatea Palestiniană, condusă de președintele Mahmoud Abbas, în vârstă, deține controlul parțial asupra Cisiordaniei, în timp ce Hamas controlează ceea ce se întâmplă în Gaza – sau așa era până la invazia Israelului.

Aceste diferențe se reflectă în atitudinile chestionate, în special în ceea ce privește utilizarea violenței.

În Gaza, sprijinul pentru lupta armată a crescut doar ușor, de la 50% în septembrie 2022 (cu un an înainte de actualul război) la 56% în decembrie 2023. În Cisiordania, însă, sprijinul a crescut dramatic, de la 35% în septembrie 2022 la 54% în septembrie 2023 (cu o lună înainte de război). În această lună, sprijinul pentru lupta armată a ajuns la 68% în Cisiordania.

Shikaki spune că aceste divergențe reflectă creșterea numărului de atacuri ale coloniștilor evrei violenți asupra palestinienilor din Cisiordania, care au atras condamnarea SUA și a Europei, împreună cu sentimentul omniprezent că actualul guvern de dreapta dură al Israelului nu este prea deranjat de această stare de lucruri.

Hamas, poate că nu este surprinzător, găsește un sprijin tot mai mare, în special în rândul palestinienilor din Cisiordania. Sprijinul pentru gruparea militantă ca partid politic a crescut acolo de aproape patru ori (de la 12% la 44%) în cele trei luni dintre septembrie 2023 și decembrie 2023.

În Gaza asediată, în schimb, sprijinul a rămas relativ stabil, cu 38% de susținere în septembrie și 42% în decembrie.

Fatah, partidul naționalist laic al președintelui Autorității Palestiniene (AP), Abbas, care a condus Organizația pentru Eliberarea Palestinei la acordurile istorice cu Israelul din anii 1990 – care au creat AP, dar care, în mod crucial, nu au reușit să rezolve unele dintre cele mai fundamentale probleme ale conflictului – și-a văzut sprijinul în scădere în toate teritoriile, de la 26% în urmă cu trei luni la 17% în prezent.

Sprijinul pentru Abbas însuși este și mai scăzut – atât de scăzut, de fapt, încât acesta este considerat aproape complet discreditat.

Dar Shikaki avertizează că sprijinul mai mare pentru Hamas nu ar trebui să fie supraestimat, cel puțin nu încă.

Important este, din nou, cât de mulți oameni au vizionat videoclipuri din 7 octombrie și diferențele dintre teritorii. În Gaza, 25% dintre cei chestionați au declarat că au vizionat astfel de videoclipuri, iar 16% dintre toți respondenții au declarat cercetătorilor că Hamas a comis crime de război. În Cisiordania, cifrele corespunzătoare au fost de doar 7% și 1%.

Potrivit lui Shikaki, Gaza iese din faza de negare mai repede decât Cisiordania, ceea ce înseamnă că Hamas va trebui să dea socoteală. Deja, doar 38% dintre locuitorii din Gaza doresc ca gruparea militantă să revină la guvernare după război.

Dar nu contează doar o mai mare conștientizare a evenimentelor dintr-o singură zi. Este vorba, de asemenea, de ceea ce se va întâmpla atunci când politica se va relua după terminarea războiului și dacă palestinienii văd vreun fel de orizont politic.

Într-un moment în care oamenii cred că singura modalitate de a determina Israelul să pună capăt ocupației este de a provoca durere și suferință israelienilor, palestinienii văd Hamas ca fiind partidul cel mai capabil să exercite violența în mod eficient, spune Shikaki.

Pe de altă parte, „dacă și atunci când le oferi palestinienilor opțiunea de a negocia încetarea permanentă a ocupației israeliene și crearea unui stat palestinian … sprijinul pentru Hamas va scădea probabil sub nivelul de dinainte de război”, spune el.

Sprijinul pentru soluția celor două state a rămas în mare parte stabil în Gaza și în Cisiordania în ultimele trei luni, trecând de la 32% la 34%, dar, din punct de vedere istoric, aceste cifre sunt încă scăzute. În trecut, sondajele PCPSR au arătat că sprijinul pentru existența unei Palestine independente, așezată lângă statul Israel, se situa între 70% și 80%.

Președintele SUA, Joe Biden, a încercat să îi convingă atât pe israelieni, cât și pe palestinieni că el consideră negocierile importante, declarând luna trecută: „Nu cred că (conflictul) se va încheia în cele din urmă până când nu va exista o soluție cu două state”. Problema este că palestinienii nu par să-l creadă. Aproape trei sferturi (70%) dintre respondenți au declarat că nu consideră serioase discuțiile din SUA privind crearea unui stat palestinian.

Shikaki spune că este evident de ce se întâmplă acest lucru.

„Din moment ce ai toată această putere, oamenii nu te vor crede dacă spui: „Ei bine, nu pot folosi pârghiile împotriva Israelului”. Așadar, concluzia este că vă lăudați cu soluția celor două state, dar nu aveți absolut nicio intenție de a face ceva pentru a o transforma în realitate.”