Trei țări membre NATO încă se bazează pe Rusia pentru a-şi gestiona reţeaua electrică. Sunt pe cale să se debranşeze sâmbătă, iar mişcarea nu este lipsită de riscuri, emoţii şi provocări

Estonia, Letonia şi Lituania, cele trei state baltice, numără orele până când vor scăpa în sfârşit de unul dintre ultimele vestigii ale celor 50 de ani de ocupaţie sovietică: o reţea electrică controlată de Rusia. Ele se vor deconecta de la reţeaua comună IPS/UPS sâmbătă dimineaţă şi, sub rezerva unor teste de ultim moment, se vor sincroniza cu reţeaua UE duminică. Totul se întâmplă în timp ce suspiciunile de sabotare a cablurilor submarine au stimulat eforturile de consolidare a securităţii regionale, relatează CNN şi Reuters, citate de News.ro.

Dar planurile de decuplare de la reţeaua Rusiei, dezbătute timp de decenii, au luat amploare după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Cele trei ţări au cheltuit aproape 1,6 miliarde de euro începând din 2018, în mare parte fonduri UE, pentru a-şi moderniza reţelele şi pentru a se pregăti de acest moment.

Pentru Rusia, decuplarea înseamnă că enclava sa Kaliningrad, situată între Lituania, Polonia şi Marea Baltică, va fi izolată de reţeaua principală a Rusiei, lăsând-o să îşi menţină singură sistemul energetic.

PREGĂTIREA POPULAŢIEI

Pregătirea populaţiei din ţările baltice pentru ceea ce majoritatea experţilor consideră a fi scenariul improbabil al întreruperii alimentării cu energie electrică a fost etapa finală a unui proiect care durează de ani de zile.

„Totul ar trebui să decurgă fără probleme, dar pot apărea situaţii neaşteptate fie din cauza acţiunilor vecinului nostru ostil de la est, fie din cauza condiţiilor meteorologice neaşteptate sau a defecţiunilor tehnice”, se arată într-o postare pe Facebook a Consiliului de Salvare din Estonia.

„Cum să vă pregătiţi pentru o pană de curent?”, este intitulată postarea Consiliului de Salvare estonian, agenţia de protecţie civilă a ţării. Imaginea arată o tânără care ţine în mână o baterie externă, deasupra unei mese încărcate cu sticle cu apă, o lanternă şi alte provizii de urgenţă.

„Aceste riscuri sunt, de fapt, destul de scăzute în acest moment”, a declarat pentru CNN Vootele Päi, consilier al Ministerului de Interne al Estoniei, adăugând că se iau totuşi măsuri pentru toate posibilităţile.

RUSIA DEŢINEA CONTROLUL TOTAL ASUPRA FUNCŢIONĂRII REŢELEI

Ţările baltice s-au pregătit pentru acest moment în cele două decenii de când au aderat la UE şi la NATO, în 2004. Au reabilitat infrastructura existentă şi au construit noi linii electrice, inclusiv mai multe cabluri submarine către Finlanda şi Suedia şi o legătură terestră esenţială către reţeaua europeană continentală, linia LitPol, care leagă Lituania de Polonia.

Aceasta a însemnat că, la doar câteva luni după ce Rusia şi-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, toate cele trei ţări au putut să nu mai cumpere energie electrică de la Moscova. Dar Rusia deţinea în continuare controlul total asupra funcţionării reţelei, echilibrând cererea şi oferta şi menţinând frecvenţa, a explicat Susanne Nies, director de proiect la Institutul german de cercetare în domeniul energiei Helmholtz-Zentrum. Şi, ca o altă rămăşiţă a epocii sovietice, furniza în continuare aceste servicii gratuit.

„Marele risc a fost ca ţările baltice, în contextul războiului din Ucraina, să se afle într-o situaţie în care Rusia, de la o secundă la alta, să spună: Nu vă mai ajutăm”, a declarat Nies pentru CNN.

Dar în urmă cu şase luni, ţările baltice au notificat oficial Rusia cu privire la intenţia lor de a se „desincroniza” şi astfel, la 7 februarie, aşa-numitul acord BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania) care guvernează reţeaua comună va expira.

UN MOMENT SIMBOLIC MULT AŞTEPTAT. CUM SE FACE DECONECTAREA

La 8 februarie, Estonia, Letonia şi Lituania se vor deconecta simultan de la această reţea, moment în care vor trebui să funcţioneze pentru scurt timp ca o „insulă”, supravieţuind doar din energia electrică pe care o produc.

La 9 februarie, acestea intenţionează să îşi sincronizeze reţeaua nouă independentă cu cea a Europei continentale, care acoperă cea mai mare parte a Uniunii Europene.

Este un moment extrem de simbolic. În faţa Muzeului Energiei şi Tehnologiei din centrul capitalei Lituaniei, Vilnius, un ceas cu numărătoare inversă a marcat ultimele 100 de zile până la „independenţa energetică”.

„Aceasta este ruptura finală de ocupaţia sa din era sovietică”, a declarat Jason Moyer, analist de politică externă la Wilson Center, un think tank din Washington. „Din punct de vedere psihologic, acesta este un pas uriaş înainte”, spune expertul.

Proiectul a implicat investiţii semnificative, majoritatea din partea Uniunii Europene, care a oferit granturi în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari. Dar pentru ţările baltice, preţul pentru a permite Moscovei să menţină această influenţă asupra reţelei lor energetice a fost prea mare. „Înţelegem destul de bine că energia rusească ieftină vine întotdeauna la un preţ pe care nicio ţară europeană democratică nu şi-l poate permite”, a declarat Päi.

Şi pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la hotărârea lor, anul trecut, operatorul lituanian de reţea Litgrid a început să taie vechile cabluri sovietice care formau conexiuni cu Belarus, astfel încât liniile să poată fi refolosite.

Compania a declarat pentru CNN că a trimis piese de la o linie electrică demontată în Ucraina pentru a ajuta la reconstruirea infrastructurii energetice deteriorate, o mişcare care a fost atât practică (reţeaua ucraineană a fost, de asemenea, construită în epoca sovietică, astfel încât utilizează multe dintre aceleaşi echipamente), cât şi emblematică pentru riscul geopolitic care stă la baza întregului proiect.

„Nu există niciun scenariu în care să rămânem conectaţi la reţeaua electrică rusă”, a declarat pentru CNN Rokas Masiulis, directorul general al Litgrid..

FRĂMÂNTĂRI. CE VA FACE RUSIA?

Întrebarea care îi frământă acum pe liderii ţărilor baltice, unii dintre cei mai vocali oponenţi ai războiului din Ucraina şi unii dintre cei mai generoşi donatori (ca procentaj din PIB) ai armatei ucrainene, este dacă Rusia va încerca să exploateze momentul deconectării, fie prin sabotaj fizic, fie printr-o altă tactică hibridă, precum atacurile cibernetice sau dezinformarea.

De fapt, Ucraina s-a deconectat şi ea de la reţeaua rusească, pentru un test, cu doar câteva ore înainte ca Rusia să lanseze invazia sa la scară largă, la 24 februarie 2022. Apoi nu s-a mai reconectat niciodată.

Rusia s-a arătat mai mult decât dispusă să transforme în armă aprovizionarea cu energie electrică, nu numai prin atacurile repetate asupra reţelei energetice ucrainene, ci şi prin ocuparea timp de aproape trei ani a centralei nucleare Zaporojie, care, înainte de război, furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei.

Pentru Rusia, pierderea influenţei asupra ţărilor baltice, foşti vasali sovietici, este o înfrângere geopolitică, spune Moyer, adăugând: „Cred că acest lucru arată cu adevărat că Rusia îşi pierde influenţa în regiune”, una care a fost „în mod tradiţional mai receptivă la chestiunile ruseşti”.

Kremlinul a refuzat să comenteze, menţionând doar că Rusia a luat toate măsurile necesare pentru a asigura „funcţionarea neîntreruptă şi fiabilă a sistemului său energetic unificat”.

PROBLEME DE SECURITATE

Oficialii din ţările baltice nu vor să rişte nimic. Securitatea este consolidată la instalaţiile energetice din regiune. „Formal, Rusia priveşte această situaţie cu calm”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, într-un interviu acordat CNN de la Vilnius. „Dar experienţa noastră anterioară arată că una spun şi alta fac”, punctează oficialul. „Ne sporim eforturile de supraveghere, ne sporim măsurile suplimentare de securitate şi vom urmări acest lucru cu ochi de şoim”, a spus Šakalienė.

La rândul său, un consilier Ministerului de Interne al Estoniei spune că guvernul de la Tallinn recrutează agenţi de poliţie suplimentari, precum şi gărzi voluntare din Liga Naţională de Apărare pentru a proteja infrastructura critică, comparând amploarea operaţiunii de securitate cu găzduirea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ianuarie anul trecut. „Dar asta a avut loc doar în Tallinn”, a declarat el pentru CNN. „Reţeaua de energie este în toată Estonia”, a punctat consilierul.

Decuplarea de Rusia face ca ţările baltice să depindă şi mai mult de legăturile submarine dintre ele. Legăturile ţărilor baltice cu reţeaua rusească, care datează din 1956, însemnau că Rusia stabiliza şi susţinea sistemul lor energetic comun şi că acestea puteau, la nevoie, să cumpere energie de la centralele ruseşti pe cărbune sau gaz. Această plasă de siguranţă este eliminată acum. Iar pentru UE, aceasta înseamnă, de asemenea, că reţeaua sa va trebui să absoarbă orice perturbare în ţările baltice, care încă se bazează pe importurile de energie prin intermediul a trei legături submarine cu Suedia şi Finlanda, precum şi a unei conexiuni terestre cu Polonia.

„Legătura dintre Polonia şi Lituania este absolut crucială, o protejăm cu orice preţ”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al operatorului polonez de reţea PSE. „Acum câţiva ani, ne îngrijoram doar de copacii care cădeau pe liniile electrice. După deteriorarea suspectă a cablurilor maritime, totul este diferit”, adaugă el.

NATO a înfiinţat recent o nouă misiune de protecţie a cablurilor submarine din Marea Baltică, după ce Estlink 2, o parte esenţială a infrastructurii electrice post-sovietice a ţărilor baltice, a fost avariată în ziua de Crăciun, cel mai recent dintr-o serie de incidente care implică perturbarea reţelei complexe de cabluri care traversează fundul Mării Baltice. În zilele care au urmat, operatorii de reţea din Finlanda şi din statele baltice au asigurat clienţii că aprovizionarea este asigurată. Cu toate acestea, preţurile la electricitate au crescut la sfârşitul lunii decembrie, iar reparaţiile, potrivit autorităţilor finlandeze, vor dura până în august. Finlanda investighează încă incidentul, iar poliţia a reţinut o navă care transporta produse petroliere ruseşti, suspectată că şi-a târât ancora peste cablu. Un avocat care îl reprezintă pe proprietarul navei a calificat săptămâna trecută orice acuzaţie de sabotaj drept „absurdă”

„Infrastructura noastră energetică critică este acum într-un punct foarte sensibil”, a declarat Šakalienė pentru CNN. „Şi să ne imaginăm că acest lucru, această serie de incidente se întâmplă chiar înainte de a ne deconecta de la reţeaua rusă. Din nou, încă o coincidenţă, serios?”, punctează oficialul.

MĂSURI DE PRECAUŢIE

Polonia şi ţările baltice au desfăşurat mijloace navale, unităţi de poliţie de elită, nave de patrulare şi elicoptere pentru a spori securitatea. Armata lituaniană a început exerciţii pentru a proteja legătura terestră cu Polonia, iar NATO şi-a consolidat prezenţa cu fregate, avioane şi drone navale.

Deteriorarea celor două cabluri submarine rămase ar forţa ţările baltice să îşi repornească centralele de gaze şi păcură, învechite şi costisitoare, care au rămas în mare parte nefuncţionale de ani de zile. Analiştii spun că acest lucru ar putea duce preţurile la energie la niveluri care nu au mai fost atinse de la invazia Ucrainei, când preţurile la energie au explodat.

Operatorul lituanian de reţea Litgrid a declarat că toate centralele electrice importante din Marea Baltică ar trebui să fie menţinute în funcţiune dacă legăturile submarine ar fi scoase din funcţiune. Acest lucru ar putea face ca preţurile la energia de bază să sară la 200-500 de euro pe megawatt oră de la 70-100 de euro în prezent, au estimat utilităţile şi analiştii.

„Nu vom rămâne fără electricitate, dar (întreruperile legăturilor submarine) ar reprezenta anumite provocări pentru consumatori, pentru industrie”, a declarat preşedintele leton Edgars Rinkevics pentru Reuters.

Pe plan intern, cele trei ţări au fost ocupate cu planificarea unei tranziţii fără probleme la reţeaua UE.

Ministerul Energiei din Lituania a declarat pentru Reuters că a elaborat planuri de urgenţă prin care unii mari consumatori de energie, cum ar fi fabricile, vor putea fi deconectaţi temporar de la reţea în caz de penurie de energie, pentru a menţine aprovizionarea esenţială cu energie.

Indicând anxietatea publicului cu privire la această schimbare, vânzările de generatoare diesel de energie au crescut de zece ori în Estonia în ianuarie, a relatat televiziunea publică ERR.

„Este foarte puţin probabil să apară întreruperi, dar, pentru orice eventualitate, fiţi pregătiţi să rămâneţi fără electricitate pentru perioade scurte”, a avertizat populaţia guvernul estonian.

PROBLEMA KALININGRAD

O zonă pe care nici NATO şi nici ţările baltice nu o pot supraveghea este Kaliningrad. Micuţa enclavă rusă situată între Lituania şi Polonia va trebui să funcţioneze acum ca o „insulă” de electricitate şi, deşi Rusia a efectuat cu succes mai multe teste ale capacităţii sale de a face faţă situaţiei, experţii nu exclud o acţiune deliberată a Moscovei pentru a stârni tensiuni.

Moscova a trebuit să cheltuiască 100 de miliarde de ruble (1,03 miliarde de dolari) pentru pregătiri, inclusiv construirea mai multor centrale electrice pe gaz.

„Am luat toate măsurile pentru a asigura funcţionarea neîntreruptă şi fiabilă a sistemului nostru electric”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Rusia ar putea chiar să provoace o pană de curent falsă în regiune şi să spună: Hei, Kaliningrad, acesta este chiar rezultatul desincronizării baltice”, a declarat Susanne Nies. Ea crede că Rusia ar putea apoi să acuze ţările baltice că au aruncat în întuneric un milion de locuitori din Kaliningrad şi să folosească acest lucru pentru a cere concesii şi pentru a evalua apetitul NATO de a veni în ajutorul flancului său estic.

NATO nu a răspuns la o întrebare a CNN cu privire la Kaliningrad, un oficial declarând doar că decizia ţărilor baltice de a se desincroniza de reţeaua rusă este un „pas binevenit” care le va „consolida independenţa energetică”.

Riscul poate fi mai mare acum, cu o nouă administraţie la Washington care critică NATO şi este hotărâtă să pună capăt războiului din Ucraina. „(Ruşii) vor să vadă dacă NATO este în viaţă şi unde îl testezi altundeva decât în ţările baltice?”, punctează Nies.