Tribunalul București obligă Primăria Capitalei să facă un Registru al Spațiilor Verzi

Tribunalul București obligă Primăria Generală să întocmească un Registrul al Spațiilor Verzi, potrivit unei decizii din 11 noiembrie, în primă instanță. Decizia poate fi atacată cu recurs. Acțiunea în instanță a fost făcută de Asociația pentru Dreptul Urbanismului și a fost îndreptată împotriva Primăriei, Primarului General, dar și a Consiliului General al Municipiului București.

„Obligă pârâţii să demareze de îndată auditul spaţiilor verzi, să elaboreze strategia privind conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, să elaboreze de îndată registrul spaţiilor verzi, să stabilească normele privind actualizarea periodică, să emită dispoziţie sau hotărâre de înfiinţare a registrului spaţiilor verzi, să pună la dispoziţia publicului modalitatea de utilizare a sumelor alocate din buget. Respinge petiturile 6 şi 7 ca inadmisibile. Cu recurs.”, se arată în hotărâre.

În prezent, Municipiul Bucuresti are un Registru al Spatiilor Verzi care a fost realizat în anul 2011 printr-un contract de prestări servicii, neactualizat și neaprobat nici până în prezent de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Pe cale de consecință, Registrul reprezintă doar o baza de date fară valoarea juridică sau administrativă.

Regisstrul Spațiilor Verzi este în majoritatea marilor orașe europene un instrument util care contribuie la o gestionare eficientă a spațiilor verzi. În baza lui se pot face planuri de acțiune pentru a ameliora calitatea și, după caz, creșterea suprafețelor spațiilor verzi.

„În prezent, Registrul Spaţiilor Verzi din Municipiul Bucureşti nu are valoare administrativă şi nu produce efecte juridice, terenurilor amenajate sau înregistrate ca spaţii verzi, indiferent de regimul juridic fiindu-le aplicate prevederile legislaţiei de mediu în vigoare. Prin registrul verde se asigură cantitatea si calitatea spatiilor verzi, adică acei mp/cap de locuitor (26) prevazuti de lege.”, a declarat pentru G4Media.ro președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, Alexandru Pânișoară.

Ca el să poată funcționa și să fie util, are nevoie în primul rând să aibă forta juridica, adică să fie aprobat printr-un act administrativ (o hotărâre), iar apoi sa fie administrat în mod corespunzator prin actualizarea datelor în timp real. De asemenea, un astfel de instrument fundamentează alocarea bugetelor necesare întretinerii spatiilor verzi si oferă informatii clare cu privire la situatia reala a calitatii spatiilor verzi.

Potrivit Comisiei Europene, Bucureștiul are o suprafaţă de numai 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi. Comparaţia cu oraşele din nord aproape nu-şi are sensul în contextul în care Stockholm, de exemplu, are o suprafaţă de verde de 41,6 mp pe cap de locuitor.

Dragoș Porojnicu este reporter la Știrile TVR / Sursa foto: G4Media / Ilona Andrei