Trump 2.0. Ce va face republicanul dacă se întoarce la Casa Albă?

Fostul președinte Donald Trump intenționează să remodeleze radical guvernul federal dacă se întoarce la Casa Albă, promițând să desființeze agenții guvernamentale și să concedieze zeci de mii de angajați publici pe care să-i înlocuiască cu loialiști. Republicanul este în prezent în pole-position în cursa pentru obținerea nominalizării formațiunii conservatoare la alegerile pentru Casa Albă din noiembrie 2024, el urmând să se confrunte, cel mai probabil, cu actualul președinte al Statelor Unite, democratul Joe Biden.

Contextul electoral

Alegerile prezidențiale din 2024 se îndreaptă spre o nouă confruntare Biden vs. Trump, după ce ambii politicieni s-au instalat confortabil în fruntea listelor de candidați din Partidul Democrat, respectiv Partidul Republican, devenind favoriți în cursele electorale interne pentru obținerea nominalizării la Casa Albă.

În tabăra republicană, Trump are în prezent 63 de delegați, iar Nikki Haley a primit 17 delegați. Un candidat trebuie să primească sprijinul a 1.215 delegați la Convenția Națională care se va desfășura în iulie în Milwaukee (Wisconsin) pentru a obține nominalizarea formațiunii la președinția Statelor Unite. Republicanii mai au de alocat încă 2.337 de delegați. 

Deși Haley, care a rămas singurul rival important al lui Trump, a anunțat că nu renunță la lupta politică, șansele fostului președinte de a primi nominalizarea republicană sunt mari. Următoarele alegeri primare importante ale republicanilor au loc pe 24 februarie în Carolina de Sud, unde Haley a fost guvernatoare. Sondajele de opinie indicau vineri însă că Trump are un avans de circa 31% în acest stat, ceea ce i-a determinat pe unii analiști să afirme ca Haley ar putea să se retragă din cursă de teamă să nu fie umilită de o posibilă victorie zdrobitoare a lui Trump. 

O victorie a lui Trump în Palmetto State, denumirea populară a acestui stat din sud-estul Americii, ar putea pecetlui așadar lupta republicană pentru Casa Albă. Calculele arată că fostul lider american ar putea câștiga nominalizarea formațiunii conservatoare până la jumătatea lunii martie – chiar dacă Haley a promis să continue să lupte, iar votul în alegerile republicane durează până în luna iunie.

În tabăra democrată, îngrijorările răspândite cu privire la vârsta președintelui Biden și la ratingurile sale de popularitate, extrem de scăzute, nu au dus până acum la nicio provocare serioasă în interiorul partidului.

Preşedintele democrat are până acum 91 de delegați, iar pentru a obține nominalizarea partidului este nevoie de un total de 1.968 de delegați din 3.934 de delegați la Convenția Națională Democrată care va avea loc în Chicago (Illinois) în august.

Până acum, sondajele de opinie indică faptul că un meci Biden-Trump 2.0 va fi o cursă foarte strânsă. Media sondajelor menținută de The Hill and Decision Desk HQ (DDHQ) îi oferă în prezent lui Trump un avantaj de 2,4 puncte procentuale, respectiv 44% față de 41,6% în favoarea republicanului. Media a fost calculată din 560 de sondaje.

La rândul său, agregatorul de sondaje RealClearPolitics arăta vineri că Trump are un avantaj de 1,1% în fața lui Biden la nivel național, respectiv 44,9% la 43,8%.

Trump 2.0

Ținând cont de acest context electoral și de cele afirmate de republican și de echipa sa de campanie, analiștii de peste ocean au încercat să afle cum ar arăta al doilea mandat al lui Trump și ce schimbări ar putea aduce administrația sa dacă se reîntoarce la Casa Albă?

Printre altele, Trump 2.0 prevede desfășurarea membrilor Gărzii Naționale pentru a lupta împotriva criminalității, o taxă mare pe importurile străine și deportări “record,” a scris NBC News, referindu-se la câteva dintre principalele angajamente ale lui Trump pentru 2024.

Ziariștii americani au afirmat că “fostul președinte prezintă o agendă politică agresivă și ambițioasă pentru un al doilea mandat – unul care face ca, prin comparație, elementele primului său mandat la Casa Albă să pară blânde.”

Comentatorii au remarcat că “majoritatea punctelor de pe ordinea de zi nu sunt noi – în ceea ce privește imigrația și alte probleme, Trump face multe din aceleași promisiuni pe care le-a făcut în timpul campaniei sale din 2016, care nu s-au realizat însă niciodată din cauza lipsei de sprijin din partea Congresului sau a limitărilor asupra autorității sale executive. Dar există câteva domenii unice pe care Trump se concentrează acum și care dezvăluie o abordare mai dură dacă revine în funcție”. 

# Garda Națională vs. criminali

Trump a sugerat folosirea membrilor Gărzii Naționale pentru a lupta împotriva criminalității, despre care susține că este mai rea decât a fost vreodată. El se referă constant la utilizarea armatei pentru a rezolva problema criminalității în orașele mari, unde agendele permisive ale administrațiilor locale, politicile îngăduitoare ale procurorilor liberali  și sentimentele anti-poliție sunt printre factorii care au contribuit la creșterea alarmantă a numărului de crime, atacuri violente și agresiuni sexuale.

De exemplu, referindu-se la Washington D.C. și Chicago drept “bârloguri criminale”, Trump a promis că va recurge la forța militară fără a obține permisiunea de la liderii locali.

“Unul dintre lucrurile pe care le voi face – ar trebui să nu fii implicat în asta, trebuie doar să fii rugat de guvernator sau de primar să mergi – data viitoare, nu mai aștept”, a spus Trump vorbind de faptul că va trimite Garda Națională în aceste metropole.

NBC News a scris că până acum, în mod tradițional, a existat o linie de demarcație clară între forțele militare și cele de  poliție. Dar reprezentanți ai dreaptei conservatoare din America au susținut o utilizare mai agresivă de către Trump a Legii insurecției (Insurrection Act) pentru a desfășura armata pe plan intern în timpul unui al doilea mandat.

Reamintimă că Garda Națională este parte a armatei SUA, aflată sub comanda președintelui american în calitate de comandant șef, dar cu excepția situațiilor specifice în care președintele preia în mod explicit controlul federal, garda națională din fiecare stat primește ordine de la guvernatorul statului său, nu de la președinte.

Federalizarea trupelor Gărzii Naționale nu ar fi însă fără precedent. În 1957, în perioada segregării, președintele Dwight Eisenhower a preluat controlul Gărzii Naționale din Arkansas pentru a se asigura că un grup de studenți de culoare, cunoscut sub numele de “Little Rock Nine,” a putut urma cursurile liceului Little Rock Central, după ce oficialii din Arkansas au refuzat să facă acest lucru.

De asemenea, tot în ceea ce privește subiectul criminalității, Trump și-a intensificat retorica dură împotriva infractorilor: pentru anumite infracțiuni considerate mai puțin violente, Trump a sugerat recurgerea la pedeapsa cu moartea.

“Foarte simplu, dacă jefuiești un magazin, te poți aștepta să fii împușcat când părăsești acel magazin, să fii împușcat,” a spus Trump în timpul unei întâlniri a republicanilor în septembrie trecut.

De asemenea, Trump insistă în mod obișnuit că pedeapsa cu moartea ar trebui instituită pentru traficanții de droguri, în funcție de gravitatea infracțiunilor acestora.

# Deportări record

Imigrația a fost poate cea mai mare forță motrice, din punct de vedere politic, din spatele campaniei lui Trump în 2016, când a ajuns președintele Americii. Acum, el o consideră în mod neoficial prioritatea numărul 1 a candidaturii sale pentru Casa Albă din 2024, vorbind pe larg despre acest subiect în timpul fiecărui discurs de campanie pe care îl ține.

“În prima mea zi înapoi la Casa Albă, voi înceta fiecare politică de frontieră deschisă a Administrației Biden, voi opri invazia de la granița noastră de sud și voi începe cea mai mare operațiune de deportare internă din istoria Americii,” a spus Trump la un eveniment de campanie ținut în statul Iowa în decembrie.

De asemenea, Trump a promis nu numai că va reintroduce interdicția de călătorie care vizează anumite țări cu majoritate musulmană, ci și va extinde interdicția pentru a include refugiații din Gaza și va institui anumite verificări ideologice pentru toți imigranții. 

“Am interzis refugiații din Siria, am interzis refugiații din Somalia – locuri foarte periculoase – și din toate cele mai periculoase locuri din lume, le-am interzis”, a declarat Trump la un miting electoral în octombrie 2023. “În al doilea mandat, vom extinde fiecare dintre aceste interdicții”, a adăugat el.

NBC News a reamintit că Trump a făcut promisiuni similare în 2016 pe care însă nu le-a putut respecta, deportând mai puțini imigranți ilegali decât a făcut-o președintele Barack Obama în fiecare dintre cele două mandate ale sale, potrivit datelor guvernului federal. De data aceasta însă, Trump mizează pe faptul că alegătorii republicani ar putea fi mai însuflețiți de chestiunile privind imigrația și criza de la frontiera cu Mexicul.

De altfel, cel mai recent sondaj al NBC News a arătat că cel mai mare avantaj politic al lui Trump față de președintele Biden este cel legat de securizarea graniței de sud. 

Iar îngrijorările lor sunt reale. De exemplu, arestările pentru trecerea ilegală a frontierei din Mexic au atins un nivel record în decembrie 2023,  expunând o vulnerabilitate tot mai mare a președintelui Biden în campania sa pentru al doilea mandat.

Border Patrol a înregistrat 249.785 de arestări la granița cu Mexicul în decembrie 2023, în creștere cu 31% față de 191.112 în noiembrie și cu 13% de la 222.018 în decembrie 2022, cel mai mare record anterior. 

# Desființarea unor agenții federale

Trump a promis remodelarea radicală a guvernului federal dacă se întoarce la Casa Albă prin desființarea unor agenții guvernamentale și concedierea a zeci de mii de bugetari.

De exemplu, republicanul intenționează să elimine complet Departamentul Educației, care are 4.400 de angajați cu un buget de 68 de miliarde de dolari. Trump susține că acest lucru ar reda autoritatea educațională deplină statelor, chiar dacă o eliminare a departamentului nu s-ar transfera direct asupra vreunei noi puteri a statului. 

Ziariștii americani au scris că, în timp ce Trump vorbește despre reacordarea puterii de decizie statelor și localităților, o altă promisiune este aceea de a reduce finanțarea oricărui sistem de școală publică care are un mandat referitor la purtarea măștilor de protecție. Subiectul a apărut în perioada pandemiei de COVID 19 și a divizat americanii.

NBC News a reamintit că fostul președinte a vorbit despre eliminarea Departamentului Educației și atunci când a candidat prima dată pentru Casa Albă în 2016. În timp ce era în funcție, republicanul a încercat o fuziune nereușită a Departamentelor Educație și Muncă într-o singură entitate.

Trump a încercat, de asemenea, să elimine miliarde din bugetul Departamentului Educației, care ar fi pus capăt împrumuturilor subvenționate pentru studenți și programului care prevede ștergerea unor împrumuturi bancare. 

Una dintre criticile constante ale lui Trump este legată de implicarea unor inspectorate școlare în așa-numitul război cultural care divizează în prezent America. Conservatorii susțin că districtele școlare liberale au o agendă woke, îndoctrinând elevii cu politici progresiste și abandonând accentul pus pe performanța școlară în favoarea unei strategii care vizează incluziunea și diversitatea.

Cum încearcă Administrația Biden să răspundă promisiunilor lui Trump privind eliminarea unor agenții guvernamentale și concedierea a mii de bugetari? Potrivit ABC News, activiști, avocați și experți juridici promovează noi reguli federale pentru a limita puterea prezidențială în timp ce îndeamnă Casa Albă să limiteze puterea lui Trump într-un posibil al doilea mandat. 

Biroul de Management al Personalului, principala agenție de resurse umane a guvernului federal, a propus o regulă împotriva reclasificării a zeci de mii de bugetari – lucru care face ca aceștia să poată fi concediați mai ușor. Potrivit purtătorului de cuvânt Viet Tran, biroul va finaliza regula în aprilie. Asta înseamnă că o viitoare administrație ar trebui probabil să petreacă luni – sau chiar ani – pentru a o schimba dacă vrea să încerce să facă acest lucru.

Conform ABC News, la sfârșitul mandatului său, Trump a căutat să reclasifice mii dintre cei peste 2 milioane de angajați federali, lipsindu-i de protecția locului de muncă și plasându-i sub o nouă clasificare cunoscută sub numele de Anexa F. Aproximativ 4.000 de angajați federali sunt acum considerați numiți politic, care de obicei se schimbă cu fiecare administrație. Crearea Programului F ar fi putut mări acest lucru de peste zece ori.

Biden a revocat acel ordin, dar Trump spune că îl va reimplementa dacă va câștiga. Iar conservatorii elaborează strategii cu privire la cum să concedieze bugetarii pentru a face mai mult loc loialiștilor numiți de Trump.

Toate acestea au loc în contextul planurilor susținătorilor republicanilor de a crea un guvern conservator în tranziție printr-un efort cunoscut sub numele de Project 2025. Eforturile sunt conduse de Heritage Foundation, principalul grup think tank conservator din Statele Unite.

# Freedom Cities

Într-o înregistrare video din martie 2023, Trump și-a anunțat planul de a organiza un concurs la nivel național pentru proiectarea și dezvoltarea a zece noi “Orașe ale Libertății” care urmează să fie construite pe teren federal. 

“Cu alte cuvinte, vom construi din nou orașe noi în țara noastră,” a spus Trump. “Aceste orașe ale libertății vor redeschide granițele, vor reaprinde imaginația americană și vor oferi sute de mii de tineri și altor persoane, tuturor familiilor muncitoare, o nouă șansă la a fi proprietarii unei case și, de fapt, la visul american.”

Planurile lansate de campania lui Trump nu oferă detalii despre modul în care vor fi implementate și dezvoltate aceste idei.

# Respingerea politicii energetice a lui Biden

Trump va încerca, dacă revine în funcție după alegerile din noiembrie, să anuleze o mare parte din munca Administrației Biden de a lupta împotriva schimbărilor climatice și ar lansa noi eforturi pentru a extinde producția de combustibili fosili, potrivit experților în politici republicane și site-ului de campanie al lui Trump, scrie Reuters. 

Printre altele, o nouă președinție a lui Trump ar putea pune capăt rapid unei pauze temporare privind noile permise de export de gaz natural lichefiat (GNL) pe care Biden le-a implementat în acest an, în așteptarea unei analize a impactului lor asupra mediului și economiei. 

Statele Unite au devenit cel mai mare exportator mondial de GNL după ce invazia Ucrainei de către armatele lui Vladimir Putin i-a determinat pe aliații americanilor să caute alternative la gazul natural rusesc, un avantaj pentru dezvoltatorii de gaze, dar o continuă îngrijorare pentru susținătorii climatului și mediului.

De asemenea, o a doua Administrație Trump va reface, probabil, programul de cinci ani de leasing de petrol și gaze offshore al Departamentului de Interne al SUA pentru a extinde dimensiunea și sfera licitațiilor de foraj. 

Mai mult, campania lui Trump a promis că va scoate din nou Statele Unite dintr-un pact internațional de combatere a schimbărilor climatice. Trump a retras SUA din Acordul de la Paris în timpul primului său mandat, dar Biden a inversat rapid mișcarea după ce a fost ales președinte în urmă cu patru ani.

# America First redividus

În ceea ce privește relațiile externe, un nou mandat al republicanului va fi martorul, cel mai probabil, al revenirii la agenda America First din perioada 2017-2021. NBC News a precizat că Trump a sugerat că va apela la o strategie agresivă în ceea ce privește relațiile internaționale, propunând de exemplu ideea unui impozit universal de 10% pentru toate bunurile care provin din țări din afara SUA, în încercarea de a acorda prioritate producției interne.

Jurnaliștii au scris că, pe perioada campaniei electorale actuale, Trump vorbește adesea de agenda sa America First, amenințănd cu tarife mari bunurile de la companiile care aleg să externalizeze forța de muncă și producția din SUA.

Conform însă NBC News, economiștii de pe ambele părți ale eșichierului politic de la Washington au avertizat împotriva propunerii universale a lui Trump. Un think-tank de centru-dreapta, American Action Forum, a declarat că politica propusă de Trump “va denatura comerțul global, va descuraja activitatea economică și va avea consecințe negative generale asupra economiei americane”. 

De partea sa, șefa Departamentului Trezoreriei, Janet Yellen, a afirmat că planul lui Trump “va crește costul unei game largi de bunuri pe care se bazează companiile și consumatorii americani”.

În ceea ce privește relațiile cu aliații tradiționali ai Americii, lucrurile par că nu vor fi deloc liniștite. Mai mulți lideri politici și militari din țările NATO și-au exprimat temerile privind potențiala realegere a lui Trump la Casa Albă, după ce comentariile recente ale acestuia au stârnit temeri în SUA și în Europa că republicanul ar putea pune alianța transatlantică în pericol și ar putea anula complet sprijinul american pentru războiul din Ucraina.

Fostul președinte Trump a spus sâmbăta trecută că Statele Unite nu-și vor apăra aliații NATO împotriva Rusiei dacă aceștia nu-și îndeplinesc obiectivele promise de a cheltui suficient pentru apărare, amenințând că va schimba complet alianța nord-atlantică dacă va fi ales din nou președinte al Americii în 2024, potrivit NPR.

Trump a criticat de mult timp eșecul unor state membre NATO de a-și crește cheltuielile de apărare și a sugerat că există solduri neplătite datorate de aliați, dar remarcile făcute recent au mers un pas mai departe, sugerând că Rusia ar trebui să atace aliații care nu-și vor achita contribuţiile.

“Dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?” și-a amintit Trump că a fost întrebat de liderul unei alte “țări mari” în timp ce era președinte. Acesta i-ar fi prezentat o situație ipotetică în care țara sa nu își îndeplinea obligațiile financiare în cadrul NATO și ar fost atacată de Moscova.

“I-am spus: Nu ai plătit? Ești delincvent?… Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce naiba vor vrea. Trebuie să plătești,” i-ar fi declarat președintele Trump omologului său occidental, a precizat NPR.

Trump a declarat că discuția despre Rusia a avut loc în timpul unei întâlniri a liderilor ţărilor NATO.

El a sugerat, de asemenea, că “sute de miliarde de dolari” au intrat în bugetul NATO după amenințările sale, deși – a precizat NPR – cheltuielile alianței au fost în creștere înainte ca republicanul să preia mandatul de președinte al SUA în ianuarie 2017. În plus, bani țărilor membre nu se duc direct la NATO.

Reamintim că cei 31 de membri ai NATO s-au angajat prin Articolul 5 să apere orice națiune din blocul militar care este atacată.

Casa Albă a calificat declarațiile republicanului drept “dezechilibrate” și a spus că, sub președintele Biden, NATO este “cea mai mare și mai vitală (alianță) care a fost vreodată”.