Trump a luat în calcul invadarea Venezuelei. Un blogger venezuelean avansează un alt scenariu pentru ţara sa

Președintele american Donald Trump i-ar fi întrebat pe câţiva dintre consilierii săi de politică externă, în luna august a anului trecut, despre posibilitatea invadării militare a Venezuelei, pentru a scăpa ţara sud-americană de dictatura lui Nicolas Maduro. Potrivit Associated Press, care a publicat informaţia, consilierii lui Trump s-ar fi opus „viguros” sugestiei, avertizându-l că mişcarea s-ar putea reflecta negativ asupra Statelor Unite, iar aliaţii americanilor din regiune sunt împotriva unei astfel de acţiuni.

Sugestia lui Trump – pe care el a comparat-o cu intervenţii similare reuşite în anii ’80, în Panama şi Granada – a provocat, aşa cum era de aşteptat, reacţii dintre cele mai diverse în cercurile politice şi diplomatice din Statele Unite şi America Latină, unde multe voci s-au grăbit să o critice, în timp ce altele şi-au exprimat convingerea că intervenţia militară ar putea pune capăt crizei din ţara sud-americană.

Daniel Duquenal, un cunoscut blogger şi dizident venezuelean, a explicat pentru G4Media.ro că ideea intervenţiei americane este discutată de venezuelenii obişnuiţi, care, în majoritatea lor, nu o susţin. Duquenal a avansat însă un alt scenariu posibil, în care Columbia este cea care va declanşa o intervenţie militară, menită în special să pună capăt fluxului de refugiaţi venezueleni.

AP a scris că discuţia despre posibilitatea invadării Venezuelei a avut loc în Biroul Oval de la Casa Albă, în timpul unei întâlniri în care Trump şi consilierii săi de securitate dezbăteau sancţiunile împotriva ţării sud-americane. Aşa cum se ştie, regimul lui Maduro a provocat un dezastru umanitar în Venezuela, unde statul la coadă şi căutarea de mâncare în gunoaie au devenit imagini obişnuite, iar represiunea opozanţilor politici s-a intensificat în ultimii ani.

„Cu o Venezuelă care se destramă rapid, amenințând securitatea regională, de ce nu pot Statele Unite să invadeze pur şi simplu ţara împovărată de probleme?” i-ar fi întrebat Trump pe cei prezenţi, între care secretarul de stat Rex Tillerson şi consilierul de securitate naţională, H.R. McMaster. Un oficial de rang înalt, familiar cu cele discutate la acea întâlnire, a declarat pentru AP că sugestia preşedintelui „i-a surprins” pe consilierii săi.

În următoarele câteva minute, McMaster și alți consilieri i-au explicat lui Trump de ce acțiunea militară americană ar putea provoca un rezultat nedorit şi ar putea risca să ducă la pierderea sprijinului guvernelor latino-americane pentru a-l pedepsi pe președintele Maduro pentru că a dus Venezuela pe calea dictaturii.

Liderul de la Casa Albă n-a cedat. Deși nu a dat niciun semn că urma să ordone conceperea unor planuri militare, Trump s-a referit la intervenţii de succes din trecut, precum invazia statului Panama și a Grenadei în anii ’80, pentru a justifica legitimitatea ideii sale. În ziua următoare, el a vorbit public despre „opţiunea militară” pentru înlăturarea de la putere a lui Maduro, iar ulterior a ridicat această problemă într-o discuţie cu preşedintele columbian Juan Manuel Santos, unul dintre aliaţii majori ai Americii în zonă.

În septembrie trecut, în perioada Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Trump a discutat din nou scenariul înlăturării de la putere, prin forţă, a dictatorului venezuelean cu patru lideri latino-americani aliaţi, între care şi Santos.

Oficialul american care a vorbit cu AP a spus că Trump a fost informat în mod special să nu ridice această problema în timpul cinei private avute cu preşedinţii sud-americani, pentru că „nu va da bine”, însă primul lucru pe care liderul american l-a declarat a fost: „Consilierii mei mi-au spus să nu zic asta”. Ulterior, Trump i-ar fi întrebat pe fiecare dintre liderii prezenţi dacă erau siguri că nu doresc o soluție militară în Venezuela, iar aceştia ar fi răspuns, ” în termeni clari,” că erau siguri.

AP a precizat că discuţiile din spatele scenei „evidențiază modul în care criza politică și economică din Venezuela a primit cea mai mare atenție sub Trump, într-un mod care era de neconceput în timpul administrației Obama.” Casa Albă a refuzat să comenteze articolul AP, dar un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională a reiterat ideea că SUA vor lua în considerare toate opțiunile pe care le au la dispoziție pentru a ajuta la restabilirea democrației şi stabilităţii în Venezuela.

Venezuela este un punct central al politicii administrației Trump în America Latină, iar liderul de la Casa Albă a făcut numeroase demersuri pentru a intensifica presiunile asupra guvernului lui Maduro. Sub conducerea lui Trump, SUA, Canada și Uniunea Europeană au aplicat sancțiuni împotriva a zeci de înalți oficiali venezueleni, inclusiv a lui Maduro, pe care-i acuză de corupție, trafic de droguri și încălcări ale drepturilor omului. Administrația americană a formulat declarații tranşante, îndemnând guvernul venezuelean să permită desfășurarea unor alegeri libere și corecte. De asemenea, vicepreședintele Mike Pence s-a întâlnit de mai multe ori cu liderii opoziției venezuelene și a criticat dur regimul de la Caracas în timpul recentelor sale călătorii în America Latină. În plus, Statele Unite au distribuit peste 30 de milioane de dolari pentru a ajuta ţările vecine Venezuelei să facă faţă celor peste un milion de migranți care au părăsit țara.

Aşa cum a declarat recent pentru G4Media.ro bloggerul şi dizidentul Daniel Duquenal, situaţia din Venezuela este în prezent dramatică. Foametea generală a ucis numeroşi copii, a făcut ca boli considerate eradicate – malaria, difteria, tuberculoza – să reapară şi a provocat plecarea din ţară a sute de mii de venezueleni (se estimează că 5.000 de persoane fug zilnic din Venezuela). Lipsa de mâncare, de medicamente şi produsele de bază, precum şi serviciile precare afectează majoritatea populaţiei. Bande înarmate fac legea pe străzi, poliţia este acuzată de asasinate, militarii dezertează din cauza condiţiilor grele, iar grupuri de gherilă controlează multe dintre frontierele ţării. Exodul populaţiei a afectat şcolile, spitalele şi companiile de utilităţi, căci profesori, doctori, asistente şi ingineri au părăsit în număr mare ţara.

Inflaţia uriaşă – în prezent cea mai ridicată din lume – face ca salariul minim pe economie să fie de doar 3 dolari pe lună, o cifră şocantă pentru o ţară ce deţine printre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Potrivit Fondului Monetar Internaţional, inflaţia va atinge 13.000% în acest an, afectând nivelul de trai a milioane de oameni.

Moneda locală (bolivarul) este în cădere liberă, iar un dolar american poate fi cumpărat cu 700.000 de bolivari pe străzile din Venezuela. Rafinăriile de petrol nu au piese de schimb, angajaţii nu sunt plătiţi la timp şi demisionează în masă, iar producţia este în scădere. Creditorii externi confiscă bunurile din străinătate ale Venezuelei.

În mijlocul colapsului, preşedintele Maduro – moştenitorul ales de mentorul său, Hugo Chavez – pare însă de neclintit. Devenit preşedinte în 2013, Maduro (55 de ani) conduce ţara cu o mână de fier, iar atitudinea lui autocratică a contribuit din plin la colapsul Venezuelei. Protestele de stradă au fost înăbuşite în sânge, legislatura a fost aproape dizolvată şi înlocuită cu o Adunare Constituantă loială lui Maduro (printr-un vot criticat inclusiv de contractorul guvernamental al softului alegerilor), iar liderii opoziţiei sunt fie închişi, fie au fugit din ţară, fie au primit interdicţie să participe la scrutinul prezidenţial recent. După ce partidele importante de opoziție au boicotat alegerile anterioare, Adunarea Constituantă a hotărât să nu le lase să participe nici la alegerile prezidenţiale desfăşurate în luna mai a acestui an. Scrutinul a fost câştigat de Maduro, însă cancelariile şi presa occidentale au afirmat că alegerile au fost „ilegitime şi o farsă electorală.”

Reacţii diverse. Aşa cum era de aşteptat, sugestia preşedintelui Trump a provocat reacţii dintre cele mai diverse în cercurile politice şi diplomatice din Statele Unite şi America Latină. Criticii au afirmat că ea subliniază modul în care doctrina „America First” promovată de Trump ar putea părea „nesăbuită,” furnizând muniție adversarilor Americii. În principal, retorica belicoasă a lui Trump îi oferă dictatorului venezuelean motive să susţină că lipsa de hrană și hiperinflația pe scară largă sunt cauzate de forţe externe.

De altfel, la doar câteva zile după ce președintele american a vorbit public despre opțiunea militară, Maduro a scos mii de loialişti pe străzile capitalei Caracas pentru a condamna beligeranța „Împăratului” Trump, a ordonat exerciții militare la nivel național și a amenințat cu arestarea opozanţilor despre care a spus că plănuiau răsturnarea sa cu ajutorul Statelor Unite.

Iar în urmă cu câteva zile, Maduro a citat articolul AP pentru a reafirma ideea că Statele Unite au planuri militare privind Venezuela și marile sale rezerve de petrol. În timpul unei ceremonii militare în Caracas, Maduro a chemat armata să rămână vigilentă, criticând ceea ce el a numit „viziunea suprematistă și criminală a celor care guvernează SUA… O intervenție militară din partea imperiului american nu va fi niciodată o soluție la problemele Venezuelei. Cel mai mare drept al poporului nostru este acela de a trăi în pace.”

Chiar și unii dintre aliații fideli ai americanilor au fost nevoiţi să ia partea lui Maduro, condamnând sugestia lui Trump. Santos, un susținător important al eforturilor Statelor Unite de a-l izola pe dictatorul venezuelean, a declarat că o invazie ar avea zero sprijin în regiune. Blocul comercial Mercosur, care include Brazilia, Paraguay, Uruguay și Argentina, a emis o declarație în care spune că „singurele mijloace acceptabile de promovare a democrației sunt dialogul și diplomația,” respingând „orice opțiune care implică utilizarea forței”.

Există însă şi voci care şi-au exprimat convingerea că intervenţia militară ar putea pune capăt crizei din ţara sud-americană. Ideea pare să fie îmbrăţişată în prezent de mişcarea de opoziţie, care înainte se declarase ostilă unei intervenţii militare străine.

La câteva săptămâni după comentariile publice ale lui Trump, profesorul de economie Ricardo Hausmann, fost ministru de planificare venezuelean, a scris un material intitulat „Ziua Z Venezuela”  în care a cerut o „coaliție a voinței” formată din puteri regionale și SUA, care să intre în ţară și să sprijine militar un guvern desemnat de către adunarea națională condusă de opoziție.

Mark Feierstein, care a monitorizat America Latină în cadrul Consiliului de Securitate Națională în timpul administrației lui Obama, a declarat că acțiunea în forţă a SUA împotriva Venezuelei, oricât ar fi de lăudabilă, nu va slăbi puterea lui Maduro dacă nu este însoțită de presiunea străzii. Oficialul american crede însă că venezuelenii au fost în mare măsură demoralizați după ce represiune brutală de anul trecut împotriva manifestanţilor a provocat zeci de victime, iar amenințările autorităţilor au forțat zeci de lideri ai opoziției să plece în exil.

„Oamenii din interiorul și din afara administrației știu că pot ignora o mulțime de lucruri din ceea ce spune Trump,” a afirmat Feierstein referindu-se la sugestia lui Trump privind invazia militară a Venezuelei. „Temerea este că ea a crescut așteptările în rândul venezuelenilor, mulți dintre ei așteaptând acum ca un actor extern să-i salveze.”

Ce cred venezuelenii. G4Media.ro l-a întrebat pe bloggerul Daniel Duquenal ce cred venezuelenii obişnuiţi despre sugestia lui Trump legată de folosirea forţei pentru înlăturarea regimului autocratic de la Caracas. Duquenal a spus că ideea lui Trump este un subiect de discuţie în Venezuela, însă „cei mai mulți nu o susţin” și nici nu cred că este o soluţie „înțeleaptă.”

Dizidentul venezuelean a afirmat că, în opinia lui, Statele Unite „nu vor vărsa nici măcar o picătură de sânge de infanterist marin” pentru Venezuela. Daniel Duquenal a avansat un alt scenariu: „Dacă va exista o invazie în Venezuela, aceasta va veni din partea Columbiei, când povara refugiaților va deveni insuportabilă. Și multe țări, în afară de SUA, vor sprijini Columbia.”

Cât priveşte felul în care s-ar putea derula această întervenţie străină, Duquenal a spus că nu va fi vorba de o invazie propriu-zisă: în loc să folosească teritoriul său, Columbia „va ocupa o mică bucată de pământ unde să găzduiască milioanele de refugiați… și va lăsa restul lumii să plătească pentru ei acolo.”

Surse: AP, Vox, Al Jazeera, project-syndicate.org/ Foto: Facebook