Trump dezaprobă folosirea de către Ucraina a rachetelor ATACMS pentru atacuri asupra unor ţinte în Rusia

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a criticat joi folosirea de către Ucraina a rachetelor americane ATACMS pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, declaraţie ce semnalează o posibilă schimbare a politicii SUA faţă de Kiev după ce el îşi va prelua mandatul, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

„Este nebunesc ceea ce se întâmplă. Este nebunesc. Dezaprob foarte vehement trimiterea rachetelor sute de mile în interiorul Rusiei. De ce facem asta? Noi pur şi simplu escaladăm acest război şi îl facem şi mai rău. Acest lucru nu ar fi trebuit să fie permis”, a indicat Trump într-un interviu acordat revistei Time, care l-a desemnat joi personalitatea anului 2024.

El a susţinut că are un „plan foarte bun” care ar contribui la oprirea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, dar, dacă ar dezvălui acum ceva, „ar deveni un plan aproape inutil”.

Trump a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, şi a criticat receptivitatea administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul militar şi financiar masiv cerut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Preşedintele ales al SUA l-a desemnat între timp pe generalul în rezervă Keith Kellogg ca emisar al său pentru Ucraina şi Rusia. Un plan al lui Kellogg pentru încheierea conflictului, plan care datează însă din iunie, prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor.

Preşedintele Joe Biden a dat pe final de mandat undă verde cererii insistente a preşedintelui Zelenski de lovire a unor ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachete ATACMS, autorizaţie dată apoi şi de Marea Britanie şi Franţa pentru folosirea astfel a rachetelor Storm Shadow/SCALP.

Luna trecută, Ucraina a recurs astfel la primele lovituri asupra unor instalaţii militare în Rusia cu rachete de acest tip, care au o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Rusia a ripostat lovind cu noua sa rachetă balistică hipersonică Oreşnik o fabrică de armament în oraşul ucrainean Dnipro şi oficializând revizuirea doctrinei sale nucleare în sensul scăderii pragului de utilizare a armelor nucleare.

Au urmat şi alte atacuri ucrainene similare, cel mai recent având loc miercuri cu şase rachete ATACMS, despre care Rusia susţine că le-a doborât pe toate, dar a promis represalii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat deja Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric” oricărei noi escaladări a conflictului. Potrivit liderului de la Kremlin, lovirea teritoriului rus cu rachete occidentale presupune o implicare directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.