Trump, Macron și Zelenski, sau „noua diplomație” a telefonului mobil

„Emmanuel, scuze”, „pot să te sun înapoi în 15-20 de minute?” În mijlocul unei discuții cu presa, Volodimir Zelenski a fost întrerupt de un apel de la președintele francez. Bulversarea geopolitică este însoțită și de o „nouă diplomație” a telefonului mobil, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com.

De când Donald Trump a revenit la Casa Albă și a apăsat pe accelerație pentru a pune capăt războiului din Ucraina, telefoanele sună ca niciodată de la Washington la Paris, via Londra, Kiev și chiar Moscova.

Emmanuel Macron vorbește „aproape în fiecare zi” cu omologii săi ucraineni și americani, potrivit anturajului său. Același lucru este valabil și pentru premierul britanic Keir Starmer.

La Quai d’Orsay, se spune că diplomații sunt nemulțumiți de la inventarea telefonului: convorbirile directe între lideri fac emisarii mai puțin indispensabili. Telefonul mobil amplifică și mai mult această tendință.

Pentru un consilier al președintelui francez, se conturează chiar „o nouă diplomație”, „mai directă și mai spontană”, alcătuită din schimburi „mai frecvente, mai rapide” între lideri.

În timp ce o „convorbire telefonică” între șefii de stat sau de guvern era organizată în prealabil de consilierii acestora și avea loc în prezența lor, astăzi poate fi mult mai puțin formală.

Emmanuel Macron, care a teoretizat el însuși importanța diplomatică a relațiilor personale, inclusiv cu omologii săi cei mai controversați, le povestește interlocutorilor săi cum Donald Trump îl poate contacta „pe linie directă” fără avertisment, forțându-l să părăsească o reuniune pentru un apel scurt.

Parisul consideră că acest lucru este esențial dacă vrem să avem vreo speranță de a influența deciziile președintelui american.

Scopul este să se asigure că Europa și Ucraina au un cuvânt de spus în discuțiile care, altfel, ar avea loc într-un tête-à-tête cu risc ridicat între Statele Unite și Rusia.

Aceste schimburi nu sunt o noutate și este posibil să fi fost deja frecvente atunci când o criză era la apogeu.

Depinde, de asemenea, de personalitățile implicate: lui Donald Trump îi plac contactele fără intermediari și a reușit să comunice în acest fel încă din primul său mandat (2017-2021), pe când Joe Biden a preferat să treacă prin clasicul „proces birocratic”, relatează un fost diplomat.

Mesagerii criptate

„Dar acum, lucrurile s-au accelerat cu adevărat. Există o schimbare de ritm care aduce o schimbare în natura relațiilor”, a declarat pentru AFP fostul ambasador francez Michel Duclos, expert la Institutul Montaigne.

În opinia sa, din partea franceză, „consecința este că politica externă este și mai concentrată la Palatul Elysée”.

La Kiev, Volodimir Zelenski a început să utilizeze canalul de legătură directă imediat ce a început invazia rusă, în februarie 2022, inițial cu omologul său polonez Andrzej Duda, uneori pentru a debloca „probleme logistice sau administrative la frontieră” prin care era canalizat ajutorul militar occidental, își amintește un apropiat al președintelui ucrainean. Acest lucru a contribuit la „simplificarea și accelerarea cât mai mult a lucrurilor”.

Corolarul este că consilierii nu sunt întotdeauna acolo pentru a asculta. „Dacă liderul nu îi informează rapid, există riscul ca aceștia să nu mai fie în acord” cu el, avertizează Michel Duclos.

De asemenea, comunicatele de presă privind conținutul acestor întâlniri bilaterale sunt din ce în ce mai rare. Din ce în ce mai des, Emmanuel Macron postează el însuși un scurt raport pe rețelele de socializare, așa cum obișnuiește să facă Donald Trump.

Dar convorbirile telefonice mobile improvizate sunt limitate la o mână de lideri. Apelul telefonic „oficial” rămâne în vigoare, în paralel.

Deși președintele american i-a dat numărul său de mobil omologului său ucrainean, acesta din urmă nu l-a folosit niciodată.

În ceea ce îl privește pe Donald Trump, cele două convorbiri telefonice ale sale cu Vladimir Putin din februarie și martie, care l-au scos pe președintele rus din izolarea sa față de Occident, par să fi urmat un proces diplomatic tradițional.

Dar miliardarul republican s-a lăudat de asemenea că a vorbit cu liderul de la Kremlin „în mai multe rânduri”, în timpul „altor convorbiri” despre care nu există nicio înregistrare oficială.

Totuși, dacă cei doi președinți vorbesc singuri, „este periculos”, avertizează Michel Duclos, care se teme de capacitatea lui Vladimir Putin de a-și „manipula” interlocutorul.

Pentru Ian Bremmer, președinte al Eurasia Group, o societate de analiză specializată în riscurile politice, aceste contacte informale „sunt foarte pozitive dacă au loc între doi lideri care au încredere unul în celălalt, în cadrul unei relații stabile”. În opinia sa, acesta nu este cazul cu Donald Trump.

În cele din urmă, aceste comunicări ridică problema confidențialității. Potrivit unor surse diplomatice, liderii comunică adesea prin sisteme de mesagerie criptate.

Prin intermediul uneia dintre aceste platforme, Signal, un jurnalist american a avut acces, din greșeală, la schimburi privind planuri militare secrete între membri de rang înalt ai administrației Trump, care a fost aspru criticată pentru această deficiență de securitate.