Trump și Groenlanda: de ce sunt europenii atât de discreți? Poziția teritoriului autonom complică ecuația

A căzut cerul pe capul danezilor: Statele Unite, cel mai bun aliat al lor, care ar trebui să protejeze micul regat, au devenit principala amenințare! Donald Trump a confirmat, în termeni duri, că râvnește în mod clar la Groenlanda; autoritățile daneze au în mod clar motive de îngrijorare. „Groenlanda nu este de vânzare”, a răspuns Mette Frederiksen, prim-ministrul regatului, scrie Le Point, citată de Rador Radio România.

Totuși, ea le-a cerut europenilor să nu reacționeze. Emmanuel Macron, care a contactat-o ​​imediat după amenințările președintelui american (care nu a exclus folosirea forței), a invitat-o ​​marți la Palatul Élysée. Oficial, Groenlanda nu este pe ordinea de zi a discuțiilor, dar, firesc, cei doi conducători nu pot evita un subiect aflat în centrul securității Danemarcei. Cu atât mai mult cu cât această vizită pregătește ‘retragerea’ pe care cei 27 de lideri ai UE o vor întreprinde luni, 3 februarie, la Bruxelles, pentru a reflecta împreună asupra celor mai bune modalități de îmbunătățire a apărării europene, acest concept fantomatic…

Un telefon care face Copenhaga să tremure

Vizita liderului danez vine la câteva zile după o convorbire telefonică „fierbinte” cu Donald Trump, potrivit „Financial Times”. Președintele american consideră „o necesitate absolută” recuperarea Groenlandei pentru securitatea națională americană în fața prezenței tot mai mari a Rusiei și Chinei.

În fața acestei presiuni fără precedent, Copenhaga favorizează o abordare echilibrată. La Consiliul Afaceri Externe de luni de la Bruxelles, ministrul danez, Lars Lokke Rasmussen, a tratat cu prudență posibilitatea unui răspuns. „Desigur, vom reacționa și la semnalele unui nou președinte american și trebuie să le luăm foarte în serios”, consideră el. „Acesta este motivul pentru care Europa este pregătită să se unească și să reacționeze dacă este necesar. Dar nu aceasta este intenția noastră. Intenția noastră este de a aprofunda cooperarea economică continuă, în special”.

Europa, în retragere voluntară

Această postură de reținere a fost împărtășită de omologii săi europeni, care au fost remarcabil de discreţi în privința subiectului. Rasmussen a cerut „să se concentreze pe ceea ce face de fapt noua administrație, mai degrabă decât pe ceea ce se spune”. Ne prefacem a crede că Donald Trump se va calma în cele din urmă și va reveni la sentimente mai bune… La rândul său, premierul groenlandez, Mute Egede, amintește că „Groenlanda aparține groenlandezilor”, arătându-se în același timp deschis unei cooperări sporite cu Washingtonul. Acest pământ de gheață fuge puțin mai mult de sub picioarele danezilor…

Dar ce pot face europenii cu adevărat? Și chiar sunt îngrijorați de Groenlanda? În iunie 2022, în urma agresiunii lui Putin împotriva Ucrainei, danezii au făcut o mișcare către UE. De la aderare, s-au ținut departe de politica europeană de apărare, considerând că numai NATO este cea mai bună protecție. Prin urmare, au negociat un „opt-out” pentru a refuza această parte a tratatelor europene. Astfel, danezii nu participă la misiuni militare ale UE, la dezvoltarea capacităților militare ale UE, la Agenția Europeană de Apărare și la proiecte comune de apărare. Referendumul a fost câștigat lejer de susținătorii ‘da’ (66,87%), cu o prezență mare la vot de 65,77% (din 4.260.944 alegători înregistrați).

Abordare „tranzacțională”

În orice caz, Danemarca, ca stat membru, putea, de la aderarea la UE, să ceară implementarea articolului 42-7, clauza de solidaritate între statele membre în caz de agresiune. Dar poziția teritoriului autonom al Groenlandei complică ecuația. Groenlanda a părăsit CEE în 1985 în urma unui referendum. Prin urmare, nu face parte din teritoriile pe care statele membre ale UE ar trebui să le apere… Unii dintre politicienii săi vorbesc despre „independență sub umbrela americană”.

Juridic, Uniunea Europeană nu este, așadar, legată de Danemarca, cu excepția cazului în care o eventuală agresiune a Statelor Unite are repercusiuni asupra teritoriului danez. Nu suntem acolo. O negociere pare exclusă pentru moment. „Nu, nu negociem cu privire la Groenlanda”, a răspuns luni seara Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas. „Desigur, sprijinim statul nostru membru, Danemarca, și regiunea sa autonomă, Groenlanda, dar nici nu ar trebui să ne angajăm în speculații cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă, pentru că nu este cazul în prezent”.

Ea califică abordarea administrației Trump „mai tranzacțională”. În acest context, este termenul diplomatic pentru a spune: dur, imprevizibil, periculos, axat pe câștig pe termen scurt… Și ea a replicat că abordarea Europei ar trebui să fie și ea mai „tranzacțională”.

Sursa: LE POINT / Rador Radio România /Traducerea: Gabriela Sîrbu