Trump vrea mineralele Ucrainei. Ce va face Putin?

Intenția președintelui american Donald Trump de a susține financiar efortul de război al Ucrainei în schimbul cedării, de către guvernul de la Kiev, al unor pământuri rare și alte minerale este complicată de faptul că o mare parte dintre aceste resurse se află fie pe teritorii ocupate de Rusia, fie prea aproape de linia frontului pentru a putea fi exploatate, susțin experții. Discuțiile despre o posibilă înțelegere între cele două părți au loc în contextul în care Administrația de la Washington face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului dintre Ucraina și Rusia.

Dorința lui Trump

Președintele Donald Trump a declarat luni că dorește să încheie un acord cu Ucraina, oferindu-i arme și ajutor în schimbul “pământurilor rare și altor resurse.”

El a declarat că dorește o “compensare” din partea Ucrainei pentru sprijinul acordat de SUA, care se ridică la “aproape 300 de miliarde de dolari”.

“Ne uităm să facem un acord cu Ucraina, prin care ei să garanteze ceea ce le oferim prin pământurile lor rare și alte resurse,” a spus Trump în Biroul Oval. “Vreau să asigur securitatea aprovizionării cu pământuri rare. Investim sute de miliarde de dolari. Ei au resurse excelente de pământuri rare. Și vreau securitate în ceea ce privește aceste resurse, iar ei sunt dispuși să o facă,” a adăugat liderul american.

O sursă din cadrul biroului președintelui ucrainean, familiarizată cu subiectul, a declarat pentru Kyiv Independent că împărțirea resurselor ucrainene cu aliații face parte din “planul de victorie” al lui Volodimir Zelenski, prezentat anul trecut liderilor străini, inclusiv lui Trump. Potrivit documentului, Ucraina a declarat că va lucra pentru a furniza partenerilor săi strategici “resurse naturale și metale critice în valoare de trilioane de dolari americani,” inclusiv uraniu, titan, litiu și grafit.

“Dar pentru asta, securitatea (Ucrainei) trebuie garantată, astfel încât rușii să nu ocupe acest teritoriu ucrainean bogat în minerale,” a declarat sursa pentru Kyiv Independent.

Declarațiile lui Trump vin în contextul incertitudinii privind viitorul ajutorului american pentru Ucraina.

Asistența militară pentru Ucraina, care se ridică la 65,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, nu este afectată de blocajul actual, a confirmat președintele Zelenski în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Moldovei, Maia Sandu, pe 25 ianuarie.

Cu toate acestea, programele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) din Ucraina au pierdut finanțarea ca urmare a măsurilor luate de noua administrație americană.

De la începutul invaziei ruse, USAID a oferit Ucrainei 2,6 miliarde de dolari în ajutor umanitar, 5 miliarde de dolari pentru dezvoltare și peste 30 de miliarde de dolari sub formă de sprijin bugetar direct.

Comisia parlamentară ucraineană pentru politică umanitară și informare a început consultări cu omologii europeni pentru a găsi soluții temporare de înlocuire a finanțării acordate prin USAID, a precizat publicația de la Kiev.

Iar vineri, trimisul special al președintelui Trump pentru conflictul din Europa de Est a confirmat interesul liderului de la Casa Albă pentru un acord cu guvernul de la Kiev, afirmând că Statele Unite nu vor repeta greșelile făcute în războiul din Irak, eșuând să asigure resurse valoroase din Ucraina în schimbul ajutorului pentru încheierea invaziei ruse.

“Când te uiți la depozitele de minerale din acea țară (Ucraina), nu vorbim de milioane de dolari. Vorbim – practic în fiecare regiune – de miliarde, iar în unele regiuni chiar de trilioane,” a spus generalul în retragere Keith Kellogg.

“Poți ajunge la o înțelegere, iar asta este ceea ce (Trump) a pus Trezoreria să analizeze: ‘OK, cum faci o înțelegere în care ajutorul este condiționat de rambursarea prin metale prețioase?’”

“Când am ieșit din Războiul din Irak, nu avem niciun contract petrolier în Irakul propriu-zis – toate sunt în Kurdistan,” a explicat Kellogg. “Nimic. Toate sacrificiile au fost în zadar. Așa că cred că președintele privește lucrurile dintr-o perspectivă economică: ‘Dacă vrei să faci asta, trebuie să existe ceva benefic pentru poporul american,’ și asta este abordarea lui.”

Statele Unite nu dețin propriile rezerve de titan în Stocul Național de Apărare, ci îl achiziționează din alte țări – inclusiv de la adversari, a scris New York Post.

Astfel, în 2022, SUA au cumpărat titan în valoare de aproape 80 de milioane de dolari din China și peste 63 de milioane de dolari din Rusia, potrivit Observatory of Economic Complexity.

New York Post l-a citat pe Alex Plitsas, cercetător non-rezident al grupul think tank Atlantic Council, care a spus că Trump ar putea lua în considerare și obținerea unor concesii în industria energetică a Ucrainei.

“Ucraina are sectorul său energetic și de gaze,” a spus expertul. “Există numeroase zăcăminte de metale esențiale pentru producție – o gamă largă de sectoare de care SUA ar putea beneficia, reducându-și astfel dependența de Rusia și China.”

Ce deține Ucraina?

În declarațiile sale recente, Trump nu a specificat ce tip de materiale caută Washingtonul din partea Kievului.

Potrivit Kyiv Independent, Ucraina deține 20 dintre mineralele și metalele critice ale lumii, inclusiv titanul, utilizat în industria aerospațială și de apărare, precum și litiul, un component esențial al bateriilor pentru vehicule electrice.

De asemenea, Ucraina are și elemente rare – categorie din care titanul și litiul nu fac parte – precum ceriu, ytriu, lantan și neodim. Cererea pentru aceste materiale a crescut semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce lumea trece la surse de energie regenerabilă. Elementele rare sunt esențiale pentru fabricarea magneților puternici folosiți în generatoarele turbinelor eoliene.

Publicația de la Kiev a afirmat că interesul lui Trump pentru materialele critice ale Ucrainei ar putea avea legătură cu dominația Chinei asupra pieței elementelor rare. Guvernul de la Beijing controlează 70% din capacitatea globală de extracție a acestor materiale și 90% din capacitatea de procesare. Cu agenda sa “America First,” președintele republican ar putea încerca să sporească competitivitatea americană, obținând un avantaj strategic asupra Beijingului, susțin jurnaliștii.

Potrivit Forumului Economic Mondial, piața globală a mineralelor critice este estimată la 320 de miliarde de dolari și ar putea să se dubleze în următorii cinci ani.

Așa cum am precizat anterior, președintele Zelenski a inclus resursele naturale ale Ucrainei ca parte a unui plan de pace prezentat aliaților săi. Planul de pace în 10 puncte Zelenski, prezentat pentru prima dată în 2023, include de altfel o clauză referitoare la investițiile străine în industria minieră a Ucrainei.

Liderul de la Kiev a subliniat, de asemenea, că, dacă Rusia controlează resursele minerale pe piața internațională, există posibilitatea ca și companii din alte țări, cum ar fi Iranul sau Coreea de Nord, să se implice.

Potrivit unor rapoarte de la sfârșitul anului trecut, echipa președintelui ucrainean ar fi întârziat chiar un acord privind materialele critice cu administrația fostului președinte Joe Biden pentru a-l putea oferi lui Trump în cazul în care republicanul câștiga alegerile pentru Casa Albă.

Cu toate acestea, cantitatea și amploarea resurselor critice ale Ucrainei rămân incerte, a precizat Kyiv Independent, care a adăugat că sunt necesare explorări suplimentare pentru a înțelege mai bine viabilitatea acestora.

Specialiștii estimează că depozitele de materiale critice ale Ucrainei valorează 12 trilioane de dolari, ceea ce ar putea contribui la diversificarea pieței concentrate a materiilor prime. Această sumă crește la 26 de trilioane de dolari atunci când sunt incluse toate resursele naturale ale Ucrainei, precum cărbunele și gazele naturale.

Foreign Policy a descoperit că Ucraina deține “depozite comercial relevante pentru 117 dintre cele 120 de minerale industriale cel mai des utilizate, distribuite în peste 8.700 de zăcăminte analizate.”

Printre acestea se numără și o jumătate de milion de tone de litiu, care nu a fost încă exploatat. Acest lucru face din Ucraina cea mai mare resursă de litiu din Europa.

Numeroasele zăcăminte de elemente rare din Ucraina sunt răspândite în mare parte în regiunile sale centrale, însă acestea sunt slab dezvoltate, iar valoarea totală a acestora rămâne necunoscută, potrivit unei analize realizate de Școala de Economie din Kiev (KSE).

Estimarea de 12 trilioane de dolari, prezentată luna trecută la Forumul de la Davos, ar trebui privită cu prudență, susține Kyiv Independent. O mare parte dintre aceste rezerve nu au fost explorate, iar calitatea și cantitatea resurselor sunt încă speculative.

Resursele de materiale critice din teritoriile aflate sub controlul guvernului ucrainean însumează aproape 120 de milioane de tone metrice de rezerve explorate sau parțial explorate și 305 milioane de tone de resurse estimate preliminar, potrivit KSE. Acestea includ 46 de zăcăminte de titan, 34 de depozite de minereuri polimetalice, 11 zăcăminte de grafit și două zăcăminte de litiu.

Ucraina ocupă primul loc în Europa la rezervele de titan și deține o treime din rezervele de litiu ale Europei, precum și 20% din resursele globale de grafit. În ceea ce privește metalele neferoase, țara se află pe locul patru în Europa la cupru, pe locul cinci la plumb, pe locul șase la zinc și pe locul nouă la argint, conform Ministerului Finanțelor de la Kiev.

La sfârșitul anului trecut, Ucraina a vândut compania de stat UMCC-Titanium – unul dintre cei mai mari producători de titan din lume și exploatator de concentrate de rutil și zirconiu – pentru 3,94 miliarde grivne (96 de milioane de dolari) către Cemin Ukraine. Compania face parte din grupul Neqsol Holding, deținut de omul de afaceri azer Nasib Hasanov, care mai controlează și Vodafone Ucraina, al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă din țară.

Țara din estul Europei este și al cincilea cel mai mare producător de galiu, folosit pentru semiconductori și LED-uri, și un important producător de gaz neon, furnizând 90% din neonul necesar industriei de cipuri din SUA. Invazia rusă pe scară largă a cauzat o penurie globală de gaz neon, care a ajuns să afecteze producătorii americani de cipuri.

De asemenea, există zăcăminte de materiale critice pentru industria nucleară. Ucraina produce 1% din producția globală de zirconiu, precum și resurse de beriliu și uraniu.

Conform ultimului sondaj guvernamental din 2005, valoarea rezervelor explorate de resurse naturale, inclusiv cărbune și gaze, era estimată la aproximativ 150.000-200.000 de dolari pe cap de locuitor, ceea ce se traduce în aproximativ 7-10 trilioane de dolari la acel moment.

O estimare realizată luna trecută de Camera de Comerț Americană a plasat valoarea mineralelor critice între 3 și 26 de trilioane de dolari.

Poziția lui Zelenski

Președintele ucrainean s-a declarat în favoarea acceptării planului lui Trump. La începutul acestei săptămâni, liderul de la Kiev a confirmat că a discutat cu președintele american despre perspectiva ca Ucraina să împărtășească minerale rare cu Statele Unite, un subiect despre care a spus că a fost ridicat pentru prima dată cu omologul său de la Casa Albă cu câteva luni în urmă. “Am vorbit despre acest lucru încă din septembrie, când am avut o întâlnire cu președintele Trump,” a declarat Zelenski marți, la un briefing în Kiev.

“Suntem deschiși la ideea că toate acestea pot fi dezvoltate împreună cu partenerii noștri, care ne ajută să ne apărăm țara și să împingă inamicul înapoi cu armele lor, cu prezența lor și cu pachetele de sancțiuni. Și acest lucru este absolut just.”

Iar vineri, în timpul unui interviu acordat Reuters, Zelenski a prezentat o hartă, cândva clasificată, a unor vaste depozite de pământuri rare și alte minerale critice, parte a unui efort de a face apel la dorința lui Trump pentru un acord. “Dacă vorbim despre o înțelegere, atunci să facem o înțelegere, suntem pentru asta,” a declarat Zelenski, subliniind nevoia Ucrainei de garanții de securitate din partea aliaților săi ca parte a oricărui acord.

Zelenski a declarat că mai puțin de 20% din resursele minerale ale Ucrainei, inclusiv aproximativ jumătate din depozitele sale de pământuri rare, se află sub ocupație rusă. El a adăugat că Moscova ar putea deschide aceste resurse aliaților săi Coreea de Nord și Iran, ambii dușmani declarați ai SUA.

“Trebuie să-l oprim pe Putin și să protejăm ceea ce avem – o regiune Dnipro foarte bogată, Ucraina centrală,” a spus el.

Zelenski a declarat că Ucraina deține cele mai mari rezerve de titan din Europa, esențiale pentru industria aeronautică și spațială, și de uraniu, utilizat pentru energia și armele nucleare.

Multe dintre depozitele de titan sunt în nord-vestul Ucrainei, departe de front.

Zelenski a subliniat însă că Ucraina nu propune “cedarea” resurselor sale, ci oferirea unui parteneriat reciproc avantajos pentru dezvoltarea lor în comun:

“Americanii au ajutat cel mai mult și, prin urmare, americanii ar trebui să câștige cel mai mult. Ei ar trebui să aibă această prioritate și o vor avea. Aș dori, de asemenea, să vorbesc despre acest lucru cu președintele Trump”.

El a declarat că Rusia știa în detaliu unde se află resursele critice ale Ucrainei din studiile geologice din era sovietică care au fost duse înapoi la Moscova atunci când Kievul a obținut independența în 1991.

În plus, a spus Zelenski, Kievul și Casa Albă discută ideea de a utiliza vastele depozite subterane de gaze ale Ucrainei pentru a stoca gaz natural lichefiat din SUA.

“Știu că Administrația Trump este foarte interesată de acest lucru … Suntem pregătiți și dispuși să avem contracte pentru furnizarea de GNL către Ucraina. Și, desigur, vom fi un hub pentru întreaga Europă,” a spus liderul de la Kiev.

Ce va face Putin?

Așa cum era de așteptat, Moscova a reacționat negativ la propunerile legate de resurse, făcute de Washington celor din Kiev. Un oficial rus de rang înalt a criticat propunerea președintelui american conform căreia acesta ar putea ajuta militar Ucraina în schimbul accesului la resursele sale minerale valoroase, potrivit Politico.

“Dacă spunem lucrurilor pe nume, aceasta este o propunere de a cumpăra ajutor – cu alte cuvinte, nu de a-l oferi necondiționat sau din alte motive, ci de a-l furniza strict pe o bază comercială,” a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Ar fi mai bine, desigur, ca acest ajutor să nu fie oferit deloc, deoarece acest lucru ar contribui la încheierea conflictului,” a adăugat el, referindu-se la războiul declanșat de Rusia.

Potrivit experților occidentali, Kremlinul are toate motivele să se opună unei posibile înțelegeri între Kiev și Washington legate de pământuri rare și alte minerale. Invazia ordonată de Vladimir Putin nu doar că a întârziat planurile Ucrainei de a exploata aceste minerale, dar a dus și la distrugerea și ocuparea unei mari părți din regiunile bogate în resurse.

Cei de la The Independent au scris zilele trecute că puțin mai mult de jumătate din resursele minerale ale Ucrainei, evaluate la peste 7,5 trilioane de dolari, se află în cele patru regiuni pe care forțele țarului de la Kremlin le-au anexat ilegal în septembrie 2022 și din care armata sa ocupă o parte considerabilă. Aceste regiuni includ Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, deși Herson are o valoare redusă din punct de vedere al resurselor minerale, a adăugat publicația.

Peninsula Crimeea, anexată și ocupată de forțele ruse în 2014, deține, de asemenea, resurse minerale în valoare de aproximativ 258 miliarde de dolari.

Regiunea Dnipropetrovsk, care se învecinează cu zonele în mare parte ocupate Donețk și Zaporojie și este amenințată de avansul armatei ruse, “conține resurse minerale suplimentare în valoare de 3,5 trilioane de dolari,” a indicat The Independent.

Dificultățile Rusiei în desfășurarea unor operațiuni militare majore par să excludă o tentativă serioasă de a cuceri regiunea, însă activitățile miniere din zonă ar fi periculoase, având în vedere proximitatea soldaților Moscovei.

Alte zăcăminte sunt însă bine plasate în raza de acțiune a forțelor ruse. Un zăcământ de litiu aflat la periferia unei așezări numite Șevcenko, în Donețk, se află la mai puțin de 10 mile de orașul Velyka Novosilka, capturat recent de trupele lui Putin.

Pe de altă parte, Forbes a calculat că Federația Rusă a preluat controlul asupra a până la 70% din mineralele Ucrainei, cele mai mari zăcăminte aflându-se în regiunile Donețk, Dnipropetrovsk și Luhansk. Valoarea acestora este estimată la 15 trilioane de dolari.

În plus, pe lângă faptul că o cantitate uriașă din resursele minerale ale Ucrainei se află în mâinile Rusiei, multe dintre acestea sunt atât de aproape de liniile frontului încât exploatarea, procesarea și transportul lor ar fi practic imposibile. De exemplu, un important zăcământ de litiu “se află la mai puțin de 16 kilometri de linia frontului din regiunea Donețk,” a relatat The Washington Post. “Analiștii estimează că Moscova a reușit deja să preia controlul asupra unor active energetice, metale și minerale ucrainene în valoare de peste 12 trilioane de dolari,” a scris publicația.

Kyiv Independent a scris și ea că una dintre problemele majore care stă în calea unui acord între Ucraina și Statele Unite legate de aceste resurse este geografia. Materiile prime sunt distribuite inegal pe teritoriul Ucrainei și, așa cum am văzut, aproximativ 12 trilioane de dolari din aceste resurse au ajuns sub controlul Rusiei.

Conform Camerei de Comerț Americane, Rusia ocupă 42% din metalele Ucrainei, 33% din pământurile rare, 63% din zăcămintele de cărbune, 11% din rezervele de petrol și 20% din cele de gaze naturale.

Moscova vizează materiile prime ale Ucrainei pentru a-și alimenta economia suprasolicitată și a furat deja minereu de fier și cărbune. Deși nu a început încă exploatarea rezervelor de materiale critice, Rusia atacă infrastructura și blochează accesul la resurse pentru “a epuiza” economia Ucrainei, potrivit serviciilor britanice de informații, care au raportat acest lucru în iulie trecut.

Prezența forțelor Rusiei în teritoriile ucrainene bogate în resurse complică așadar realizarea unui posibil acord între Kiev și Washington. Având în vedere toate aceste provocări, este posibil chiar ca o astfel de înțelegere să nu se concretizeze niciodată, susțin unii comentatori de peste ocean. Dorința de a încheia un acord este un lucru, însă obținerea accesului la unele dintre aceste minerale se va dovedi o provocare, au afirmat ei. Dacă însă un astfel de acord se va concretiza în final, el ar putea aduce beneficii semnificative ambelor țări, au concluzionat analiștii.

Surse: CBS News, Kyiv Independent, New York Post, The Independent, CBC News, Reuters, Politico, TASS, Washington Post, The War Zone, oec.world, weforum.org, president.gov.ua, investportalua.com, mfa.gov.ua, rada.gov.ua, chamber.ua, X