Trump vrea retragerea SUA din tratatul INF cu Rusia. De ce decizia lui ar putea fi cea corectă

În timpul unui miting electoral desfășurat săptămâna trecută în Nevada, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite se vor retrage unilateral din tratatul cu Rusia privind forţele nucleare intermediare (INF). Decizia liderului de la Casa Albă a fost transmisă rușilor de către consilierul său pe probleme de securitate națională, John Bolton, care s-a deplasat special la Moscova pentru a explica raționamentele care au stat în spatele hotărârii lui Trump. Retragerea americanilor din tratatul semnat în 1987 de preşedinții Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov a fost criticată de Rusia și de o parte dintre aliații Statelor Unite.

Alții au salutat decizia lui Trump. Indiferent de opiniile pro și contra pe acest subiect, un lucru este cert: după retragerea din Parteneriatul Trans-Pacific, din Acordul de la Paris privind clima, din înțelegerea nucleară cu Iranul sau tratatul poștal Universal Postal Union ce datează din 1874, Administrația Trump mai abandonează un tratat internațional major. În noul context global și ținând cont de realitățile nucleare actuale, cu China și Coreea de Nord în topul îngrijorărilor de securitate americane, decizia președintelui republican de a renunța la INF ar putea fi însă cea corectă.

Ce este INF

• Tratatul cu Rusia privind forţele nucleare intermediare (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty – INF) a fost semnat la Washington D.C. în 8 decembrie 1987, în ultimii ani ai Războiului Rece, de liderul american Ronald Reagan şi de cel al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov. După dezmembrarea URSS, tratatul a fost preluat de către Rusia. La momentul semnări sale, acordul – care a intrat în vigoare la 1 iunie 1988, după ratificarea de către Senatul american – a fost considerat o realizare semnificativă a eforturilor diplomatice duse de Reagan și Gorbaciov.
• Înțelegerea interzice rachetele nucleare şi convenţionale cu rază de acțiune între 500 şi 5500 de kilometri, precum şi lansatoarele pentru aceste arme.
• Ca urmare a prevederilor, ambele țări au distrus în total aproximativ 2700 de rachete de croazieră împreună cu lansatoarele lor.
• Tratatul are o durată nelimitată, dar prevederile sale legate de inspecțiile armamentului și de monitorizare s-au terminat în 2001.
• Tratatul a mai interzis de asemenea rachetele de croazieră Pershing II, de fabricaţie americană, care au fost dezvoltate de SUA şi Germania şi pe care Rusia le vedea drept o ameninţare serioasă.
• Prevederile acordului se aplică numai Statelor Unite și Rusiei. Ambele țări pot avea rachete din această gamă lansate din apă și aer, așa cum sunt rachetele americane Tomahawk și cele rusești Kalib.
• Acordul a oferit în esenţă protecţie continentului european, punând capăt crizei declanşate în anii ’80 de desfăşurarea de rachete sovietice dotate cu focoase nucleare (de tip SS-20), îndreptate către capitalele occidentale. De altfel, tratatul a fost un element important într-o întreagă rețea de tratate de dezarmare și de reducere a armamentului, care urmăreau să gestioneze și să reducă tensiunile în timpul Războiului Rece.
• Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de președintele George W. Bush în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state-paria, cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord.
• Cel mai recent tratat dintre cele două țări legat de înarmare, NEW START (2010), referitor la reducerea armamentului strategic, expiră în februarie 2021 și, dacă nu va fi reînnoit, va fi abandonat.

Ce spun americanii. Trump a spus că decizia lui de retragere a SUA din INF a fost luată din cauza încălcărilor repetate, de către Moscova, a prevederilor acordului. „Rusia nu a respectat tratatul. Vom pune capăt, aşadar, acordului şi vom dezvolta aceste arme. Nu-i vom lăsa să încalce acordul nuclear şi să fabrice arme, în timp ce noi nu avem voie s-o facem,” a subliniat Trump.

Rusia a mai fost acuzată că a încălcat tratatul și înainte, inclusiv sub administrația lui Barack Obama. În 2008, în anul în care Rusia a invadat Georgia, Moscova a început să testeze o rachetă de croazieră lansată de la sol care are o rază de acțiune interzisă de tratat. Obama a informat Congresul în legătură cu îngrijorările sale în 2011. În 2014, SUA au acuzat oficial rușii că au dezvoltat și testat această rachetă. Donald Trump a reluat sâmbăta trecută acuzaţiile, adăugând: “Nu ştiu de ce preşedintele Obama nu a negociat sau nu s-a retras.”

Washingtonul susţine că partea rusă a încălcat tratatul prin dezvoltarea rachetei de croazieră Novator 9M729 (cunoscută de NATO sub codul de SSC-8), cu raza de acțiune de 2600 de kilometri. Alianţa Nord-Atlantică a cerut Moscovei să reacţioneze la îngrijorîrile provocată de această armă, iar ambasadoarea americană la NATO, Kay Hutchison, a avertizat că Statele Unite iau în considerare acţiuni militare pentru distrugerea rachetelor respective.

După apariția informațiilor legate de racheta Rusiei, Statele Unite au impus sancţiuni cu scopul de a presa Moscova să se conformeze prevederilor tratatului INF. Dar în contextul celorlalte sancţiuni menite să pedepsească Rusia pentru anexarea Crimeii şi agresiunea militară din estul Ucrainei, măsurile cu privire la respectarea INF nu par să fi avut vreun efect.

Potrivit unor analiști, consilierul John Bolton – cunoscut pentru pozițiile sale intransigente față de Moscova – a fost cel care a făcut presiuni asupra preşedintelui american în vederea unei retrageri din INF. Tot el a blocat orice negociere a unei prelungiri a tratatului NEW START privind rachetele strategice, care expiră în 2021 şi pe care Rusia încearcă să-l prelungească. Încă din 2011, Bolton și-a făcut cunoscute intențiile după ce a scris într-un editorial publicat în Wall Street Journal că SUA trebuie să se retragă din INF, deoarece acest tip de acord limitează capacitatea Americii de a crea tehnologie superioară și de a domina câmpul de luptă.

Reacția Moscovei. Așa cum era de așteptat, Moscova a avertizat cu o nouă cursă a înarmărilor și cu declanșarea unei apocalipse nucleare. Reacționând la anunțul lui Trump, o sursă din ministerul de externe al Rusiei a declarat că Statele Unite intenţionau de multă vreme să denunţe tratatul şi că “au erodat intenţionat şi treptat baza contractuală.” Aceeaşi sursă a apreciat că decizia este în concordanţă cu politica SUA de “retragere din acordurile legale internaţionale care impun obligaţii egale tuturor partenerilor” şi se bazează pe “visul despre o lume unipolară” al americanilor.

Retragerea americană „este a doua cea mai mare lovitură aplicată oricărui sistem al stabilităţii mondiale,” prima fiind retragerea SUA din tratatul ABM privind rachetele antibalistice, a declarat, la rândul său, senatorul rus Aleksei Puşkov. „Încă o dată, Statele Unite sunt cele care iau iniţiativa de a distruge înțelegerile,” a continuat el, într-un mesaj postat pe Twitter.

La rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că scutul anti-rachetă al NATO – care are componente şi în România, la baza de la Deveselu – ar putea fi folosit oricând şi pentru lansarea de rachete nucleare, acuzând astfel SUA de o presupusă încălcare a tratatului INF. Atât Washingtonul, cât și Bucureștiul au demonstrat că interceptorii balistici (fără încărcătură) de la Deveselu nu pot stopa arsenalul ofensiv al Moscovei, fiind destinați contracarării amenințărilor din Orientul Mijlociu și Coreea de Nord. Kremlinul a amenințat în repetate rânduri că România va suferi consecințe” ca urmare a amplasării scutului anti-rachetă, în ciuda evidențelor că acest scut nu este îndreptat contra Rusiei.

O retragere a Statelor Unite din tratatele de dezarmare cum este INF va duce “la o cursă a înarmării” şi la o situaţie “extrem de periculoasă,” a spus Putin miercuri. “Principala problemă este ce vor face Statele Unite în cazul retragerii din tratatul INF. Dacă amplasează rachete în Europa, evident că va trebui să răspundem simetric.” Ţările europene care acceptă amplasarea pe teritoriul lor de rachete strategice americane “vor trebui să înţeleagă că se găsesc pe un teritoriu sub ameninţarea unei eventuale riposte,” a insistat preşedintele rus, adăugând că speră să abordeze subiectul cu preşedintele Donald Trump cu ocazia întâlniri lor de la Paris, la 11 noiembrie.

“Ce ne îngrijorează este că tratatul ABM asupra rachetelor antibalistice a fost anulat, în prezent sunt discuţii legate de tratatul INF, iar soarta tratatului NEW START (privind reducerea armelor strategice) nu este clară,” a spus liderul de la Kremlin.

O decizie corectă. Imediat după anunțul făcut de președintele Trump (dar care rămâne să fie confirmat oficial de către Congres, după care va urma un proces de șase luni pentru ca SUA să se retragă din înțelegere), diverși analiști de peste Ocean s-au grăbit să comenteze decizia liderului de la Casa Albă. Unele voci au criticat hotărârea președintelui, care ar duce, spun ei, la reacții imprevizibile din partea Moscovei și la apariția unei noi curse a înarmărilor. Alți comentatori au afirmat însă că, ținând cont de realitățile nucleare actuale, decizia lui Trump este cea corectă și perfect justificată. Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a declarat de altfel că Londra susține decizia lui Trump și că Rusia „trebuie să își pună lucrurile în ordine,” după ce „și-a bătut joc de înțelegerea nucleară.” Să încercăm să explicăm această decizie:

• SUA insistă că rușii au încălcat înțelegerea semnată în 1987, dezvoltând racheta Novator 9M729 care ar permite Rusiei să lanseze un atac nuclear asupra țărilor NATO. Deși Moscova neagă că racheta încalcă acordul, Alianța occidentală a declarat în iulie că Rusia nu a oferit un „răspuns credibil” în legătură cu racheta care provoacă „preocupări majore” în rândul aliaților și a concluzionat că „cea mai plauzibilă evaluare ar fi că Rusia încalcă tratatul.”

Președintele Trump nu este primul lider american care a acuzat Rusia de încălcarea acordului. A făcut-o înainte și Obama. Mesajul consistent promovat de diferite administrații americane pe parcursul mai multor ani sugerează de aceea că SUA au dovezi clare despre violarea acordului de către Rusia (americanii au oferit rușilor numele companiilor care realizează rachetele 9M729 și coordonatele poligoanelor de lansare, dar Moscova a respins constant dovezile. Ea a recunoscut doar recent existența sistemului de rachete, dar afirmă că el nu violează INF).

• Retragerea americană din INF ar putea să vizeze de fapt Beijingul. China – care nu este semnatară a tratatului și care, în opinia Administrației Trump, reprezintă o amenințare la adresa intereselor de securitate americane la fel de mare ca și Rusia – poate să dezvolte fără nicio constrângere armament nuclear cu rază medie de acţiune. Și nimic nu împiedică regimul de la Beijing să facă acest lucru. În 2015, de exemplu, China a desfășurat sistemul Dong Feng-26 – o rachetă balistică cu o rază de acțiune de 3000-4000 km, suficient de mare pentru lovi majoritatea bazelor americane din Pacific.

Potrivit unui raport al Pentagonului din 2018, Beijingul și-a îmbunătățit semnificativ arsenalul de rachete de croazieră, ceea ce va împiedica navele de război ale SUA să se apropie cu ușurință de coastele Chinei în eventualitatea unui război. Experții spun că noua realitate militară pune SUA într-un dezavantaj masiv, iar acest lucru ar trebui inversat rapid.

Washingtonul este conștient de rivalitatea strategică în creștere cu China, o competiție militară care va domina deceniile următoare. Oficialii americani sunt preocupați de faptul că Beijingul își intensifică activitățile de înarmare în Pacific și doresc să aibă opțiunea de a contracara aceasta cu propriile rachete cu rază intermediară de acțiune ce ar putea fi plasate în Japonia, Guam sau Coreea de Sud.

Ideea pare să fie aceea că SUA sunt dezavantajate prin faptul că respectă tratatul INF, în timp ce Rusia nu o face iar China nu este obligată să o facă. Decizia lui Trump urmărește de aceea să răspundă amenințărilor militare în creștere ale Beijingului și să forțeze China fie să semneze un acord bilateral cu Statele Unite, fie unul tripartit între cele trei mari superputeri (în forma actuală a INF, 95% din cele 2000 de rachete balistice și de croazieră ale Chinei ar fi interzise).

„Rusia este amenințarea trecutului; China, a viitorului. Orice tratat legat de arme care nu include China este inutil,” a spus expertul Steven Mosher, o opinie împărtășită de mulți oficiali americani. Lumea nu mai e împărțită în două sfere mari, controlate de două superputeri. În cei 31 ani trecuți de la semnarea INF, au apărut și alți actori majori. Intensificarea presiunii militare asupra Chinei de către SUA este un efect al acestor noi realități globale.

Unii analiști cred că unul dintre motivele principale ale retragerii americane din INF este Coreea de Nord. Prin renunțarea la tratatul din 1987 semnat cu Rusia, Trump încearcă să trimită regimului de la Phenian mesajul că, în cazul în care refuză denuclearizarea, americanii vor plasa rachete cu rază scurtă și medie de acțiune în regiune (Japonia și Guam), cu care vor putea lovi țara comunistă în doar câteva minute. Amenințarea subtilă cu deplasarea acestor arme în Asia ar putea schimba astfel dinamica negocierilor cu Coreea de Nord, care în momentul de față nu par să înregistreze progrese mari.

La fel cum, la mijlocul anilor ’80, președintele Reagan a pus presiune pe Moscova prin desfășurarea rachetelor Pershing în Europa, Trump urmărește acum să preseze Phenianul prin amenințările indirecte că va întări supremația militară americană în Pacific. Prin amenințarea cu abandonarea INF și construirea unui arsenal balistic american în regiunea asiatică, liderul de la Casa Albă bifează astfel două obiective: îmbunătățește considerabil abilitatea americană de a contracara China și pune presiune suplimentară pe cei din Phenian.

Adevărul este că, pur și simplu, tratatul semnat în 1987 nu mai răspunde provocărilor de securitate actuale. Și nu e vorba doar de armele nucleare și convenționale la care face referire acordul semnat în urmă cu 30 de ani. Progresele tehnologice fac posibilă în prezent crearea a noi categorii de arme, inclusiv cibernetice și genetice, care fac ca înțelegerile trecute să devină irelevante (iar prin amestecul în alegerile americane sau prin atacarea constantă a infrastructurilor energetice din Ucraina, Rusia a dovedit că poate fi o amenințare globală serioasă). O soluție ar fi acordurile să fie extinse ca să includă noile arme, însă, în condițiile în care Moscova a dovedit că nu respectă termenii înțelegerilor, este greu de crezut că o va face de-acum înainte. Este firesc ca, în aceste condiții, Trump să își dorească un acord mai bun și mai comprehensiv, care să țină cont de noile realități strategice. Mingea este acum în terenul Moscovei.

Ce se întâmplă fără INF? Dacă tratatul va fi abandonat, atunci Rusia poate construi și desfășura rachete cu rază intermediară de acțiune fără nicio limită. Dar rachetele care fac obiectul INF nu reprezintă o amenințare pentru Statele Unite. Ele amenință în special aliații americani din Europa. De aceea tratatul INF a oferit partenerilor europeni o protecție importantă, iar fără el sunt mult mai vulnerabili.

Președintele Trump a spus că SUA vor începe să construiască rachete cu rază intermediară dacă Rusia și China nu sunt de acord cu o nouă înțelegere. Congresul american ar trebui să finanțeze un astfel de program și nu este clar cât de realist este acest scenariu. În plus, în Europa, aliații ar trebui să fie de acord să găzduiască rachetele americane pe teritoriile lor. Analiștii afirmă că, pe vechiul continent, ar putea exista o opoziție vehementă la ideea de a găzdui rachete americane cu rază intermediară. De aceea unii comentatori se tem că retragerea americană intensifică temerile legate de o cursă a înarmărilor în stilul celei care a marcat Războiul Rece.

Care ar fi atunci soluția? Statele Unite ale Americii lucrează deja la rachete lansate de pe mare si din aer (avioane, vapoare, submarine) care nu încalcă tratatul INF și care pot contracara capacitățile similare ale Rusiei. De ani de zile, întâlnirile Comisiei de Verificare Speciale nu au dus la niciun rezultat concret, iar Rusia a continuat să încalce prevederile tratatului. Acum, experții afirmă că Moscova ar putea fi forțată militar și financiar să se pună la masa de negociere pentru a obține un acord favorabil ambelor părți. În plus, Washingtonul ar putea îndemna aliații europeni să se alăture eforturilor diplomatice de a forța Rusia să-și modifice rachetele în conformitate cu prevederile INF. (Analiștii au remarcat în acest context că liderii europeni nu au criticat niciodată în mod public Rusia pentru încălcările tratatului INF, punând astfel puțină presiune pe Moscova pentru a se conforma acestuia).

Concluzia. În ciuda solicitărilor americane din ultimii ani, Moscova a continuat să își dezvolte arsenalul balistic și să respingă cererile de a fi transparentă. Spre deosebire de Obama care a încercat fără succes să facă Rusia să respecte tratatul, Trump pare să se fi săturat de jocurile Moscovei. Cunoscut pentru atitudinea sa pragmatică, liderul republican a dat semnalul că nu mai acceptă tertipurile la care apelează Rusia. În plus, contextul actual îl face să se gândească nu doar la Rusia, ci și la China sau Coreea de Nord.

Pentru Rusia și alți susținători occidentali ai controlului armamentelor, retragerea anunțată de Trump este un joc periculos. Dar este un pariu pe care Administrația de la Washington merită să îl facă. Dezavantajele cauzate de abandonarea INF sunt mult mai mici decât beneficiile rezultate. Care este scopul menținerii unui tratat de control al armamentului care constrânge doar America în timp ce permite Rusiei să trișeze continuu, fără să se teamă că vor exista consecințe? Ieșind dintr-un acord care devenise de mult timp irelevant și care o limita unilateral, America răspunde realităților strategice și militare ale secolului 21.

Surse: BBC, Washington Post, Politico, Foreign Policy, Los Angeles Times, New York Times, Fox News, The Epoch Times, Newsweek, National Review, VOX, Bloomberg