Trupele britanice patrulează la granița dintre Kosovo și Serbia, pe fondul unor tensiuni ridicate

Trupele britanice patrulează la granița dintre Kosovo și Serbia în cadrul unei prezențe NATO de menținere a păcii, care este în curs de consolidare, pe fondul îngrijorării că foștii inamici din timpul războiului ar putea reveni la un conflict deschis, în urma unei serii de incidente violente din ultimele luni, scrie Reuters.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a trimis în Kosovo sute de forțe suplimentare din Marea Britanie și România, după ce o bătălie între autorități și sârbi înarmați ascunși într-o mănăstire a transformat un sat liniștit din nordul Kosovo într-o zonă de război pe 24 septembrie.

Un ofițer de poliție și trei bărbați înarmați au fost uciși în satul Banjska, în ceea ce a fost considerat a fi cea mai gravă violență de când Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, în 2008.

Kosovo a acuzat Serbia că a oferit sprijin financiar și practic atacatorilor, ceea ce Belgradul neagă.

NATO a trimis 1.000 de soldați suplimentari în regiune, ceea ce face ca prezența sa în zonă să ajungă la 4.500 de membri ai forțelor de menținere a păcii din 27 de țări.

Soldații britanici sunt acum desfășurați în schimburi de 18 ore, în condiții de îngheț, pentru a se asigura că nu intră arme sau grupuri armate în Kosovo.

„În prezent, suntem aici într-o patrulare de rutină, care constă în înțelegerea tiparelor de viață, obținerea de informații despre orice activitate ilegală sau suspectă care apoi este transmisă la KFOR (misiunea NATO) și la nivel superior”, a declarat pentru Reuters locotenentul Joss Gaddie din armata britanică la granița cu Serbia.

În timpul unei vizite efectuate luni în Balcanii de Vest, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că organizația analizează dacă este necesară o creștere mai permanentă a forțelor „pentru a se asigura că acest lucru nu scapă de sub control și creează un nou conflict violent în Kosovo sau în regiunea mai largă”.

Kosovo, care are o majoritate de etnie albaneză, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă și o intervenție NATO în 1999.

Aproximativ 5% din populația din Kosovo este formată din etnici sârbi, dintre care jumătate trăiesc în nordul țării și refuză să recunoască independența Kosovo și consideră Belgradul drept capitală. Aceștia au avut deseori conflicte cu poliția kosovară și cu forțele internaționale de menținere a păcii.

Timp de peste două decenii, mulți etnici sârbi au refuzat să înmatriculeze vehiculele cu numere de înmatriculare din Kosovo, folosind în schimb propriul lor sistem, considerat ilegal de Pristina.

Guvernul prim-ministrului Albin Kurti a stabilit un termen limită de 1 decembrie pentru ca aproximativ 10 000 de conducători auto să își înmatriculeze mașinile cu numere de înmatriculare kosovare, în caz contrar riscând sancțiuni severe. O cerere similară a provocat violențe anul trecut.