Tudorel Toader: Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională în privința constituirii completurilor de 3 judecători / Voi propune OUG pentru contestația în anulare a sentințelor date de completurile de 5 „probabil în termen scurt“ 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a lansat, luni seara, la Antena 3, un atac asupra constituirii și a completurilor de 3 judecători de la Înalte Curte. El a spus că Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională în acest sens sau o persoană aflată în procedura de judecată poate ridica excepție de neconstituționalitate. Toader a anunțat și că va propune „probabil în termen scurt“ ordonanța de urgență pentru contestația în anulare a sentințelor date de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018. În privința protocoalelor dintre parchete și SRI, el a spus că este așteptată publicarea deciziei Curții Constituționale (CCR).

Tudorel Toader pledează pentru redefinirea abuzului în serviciu în Codul Penal și speră că Parlamentul va face acest lucru în legea aflată în dezbatere legislativă.

Declarațiile ministrului Justiției despre completurile de 3:

• Mă întrebaţi de cele de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curţii Constituţionale care să aibă în spate să bazeze pe nelegala constituire a completelor de trei şi analogia nu o putem pune în operă.
• Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională și cei care mai sunt în curs de judecată sau în căi de atac pot ridica în fața instanței de judecată excepții de neconstituționalitate.
• CCR se poate pronunța la sesizarea Avocatului Poporului, ori la o excepție ridicată de o parte.

Despre OUG pentru contestația în anulare a sentințelor date de completurile de 5:

• Cineva a spus în spațiul public și fiecare spune ce știe, ce vrea în numele libertății de informare, chiar dacă dezinformăm uneori (…) CEDO spunea că nu e o problemă că unul nu e ales aleatoriu, dar noi avem sute și sute de cazuri care au devenit regulă. CEDO spune că statul are obligația să ia măsuri pentru buna funcționare.
• La Ministerul Justiției nu se dau ordonanțe, la Ministerul Justiției se pot elabora proiecte, propuse prim-ministrului.
• Unii invocă pe bună dreptate un principiu general: stabilitatea raporturilor juridice într-un stat de drept. Noi am parcurs 4 ani când statul de drept a fost pus sub semnul întrebării. Nimeni nu spune: respectă stabilitatea unui raport juridic nelegal soluționat sau de către un complet nelegal constituit. Există decizii ale CJUE, care spun că în numele statului și al Constituției nu poți încălca drepturile fundamentale: dreptul la un proces echitabil.
• Soluția se referă la hotărârile rămase definitive pronunțate de completuri nelegal constituite – se referă la cei condamnați, dar și la cei achitați.
• Soluția e OUG. Nu am făcut propunerea. O voi face, probabil în termen scurt.

Despre OUG pe tema protocoalelor:

• Eu înțeleg graba si dorința unora de a reglementa cât mai repede, dar trebuie să avem în vedere ca soluțiile pe care le promovăm să fie constituționale.
• Sunt mai multe variante, dar decizia CCR nu e publicată, deci nu avem motivarea și nu știm argumentele, contraargumentele, ca să le depășim. De aceea, vizavi de protocoale rămânem în așteptare.
• Chiar dacă decizia este de admitere, este o regulă, un principiu constituțional, care spune că e obligatoriu dispozitivul, dar sunt obligatorii și considerentele care îl susțin, pe care astăzi nu le avem.

Despre abuzul în serviciu:

• Abuzul trebuie redefinit pentru că în codurile penale din Europa nu permite o astfel de formulare a abuzului în care să putem încadra orice.
• Când am avut discuții cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene (…) spuneam ziceți-mi punctual care formulă nu e bună. Spuneam cuiva că punem formularea din Franța, Polonia, Germania. Nu, în ansamblu suntem preocupați, mi se spunea.
• Avem în Parlament o propunere de modificare a Codului Penal în care există și abuzul în serviciu. Eu exprim încrederea că legiuitorul va găsi formula cea mai bună.
• Dacă facem comparație între reglementările din Codul Penal român și din alte state cu democrație consolidată, observăm diferențe fundamentale
• Trebuie să continuăm procesul prin care prevenția să fie pe primul plan, iar coerciția să fie ultima soluție, prin care să punem accent pe confiscarea bunurilor dobândite ilicit, prin reintegrarea celor care au comis infracțiuni – zile amendă, brățară electronică etc.
• Societatea trebuie să știe să prevină, să reintegreze social pe cei care au comis astfel de fapte. Izolarea mai ales în condiții improprii nu facilitează reintegrarea socială, din păcate cam invers.

Alte declarații:

• Întrebat dacă se constată abateri de la lege, cine e împuternicit să ia măsuri: În tot cazul, nu ministrul Justiției e cel care ia măsuri. Avem Inspecția Judiciară (IJ), secția de procurori de la care nu avem mari așteptări, avem plenul CSM și această Secție specială (…)
• Întrebat dacă Secția specială de anchetare a magistraților nu ar trebui să se transforme într-un parchet: Discuția continuă. Până la operaționalizarea secției au fost piedici pentru punerea în funcțiune. (…) Au venit la mine personal procurori din secție, care spuneau că ni s-au dat asigurări că avem toată logistica – grefier, telefon, aparatură – și n-avem nimic. Procurorul general a și declarat la CSM: noi suntem pregătiți cu tot ce e necesar pentru funcționarea secției.

Foto: Tudorel Toader (Inquam Photos/ Octav Ganea)