Tudorel Toader, despre situația completelor de cinci judecători: Se poate rezolva în contencios administrativ sau la Curtea Constituțională. Niciun cuvânt despre OUG

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a oferit vineri două soluții pentru rezolvarea nemulțumirii lui Liviu Dragnea legată de componența completelor de 5 judecători de la Înalta Curte: 1. atacarea în contencios administrativ a hotărârii conducerii ÎCCJ prin care s-a decis că nu se impune schimbarea componenței completelor de 5 judecători în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017 și 2. sesizarea Curții Constituționale pe motiv de conflict între Parlament și Înalta Curte.

Explicațiile lui Tudorel Toader vin în contextul în care pe 8 octombrie începe apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Telorman în care a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Lideurl PSD a acuzat că se urmărește să fie băgat la pușcărie de un complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție făcut cu încălcare legii.

”Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (…) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului – care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader, potrivit Agerpres.

El a spus că trebuie analizate argumentele de susţinere a nelegalităţii sau neconstituţionalităţii.

”Prin urmare sunt aceste două variante: pe calea Contenciosului administrativ şi pe calea Contenciosului Constituţional. Am fost 10 ani judecător la Curte. (…) Trebuie de văzut care e perspectiva de abordare, trebuie de văzut care sunt argumentele de susţinere a nelegalităţii, pe de o parte, sau a neconstituţionalităţii, pe de altă parte”, a arătat Toader.

Liviu Dragnea ia în calcul două variante prin care intenționează să schimbe completul de 5 judecători de la Curtea Supremă care îi va judeca apelul în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, dosar în care a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, au declarat surse din PSD pentru G4Media.ro. Potrivit acestora, ar fi două metode prin care Dragnea intenționează să își ducă planul la îndeplinire.

• 1. Sesizarea la CCR a unui conflict de natură constituțională cu Înalta Curte, pe modelul conflictului dintre Guvern și Președinte care a dus la revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.
• 2. Emiterea unei ordonanțe de urgență de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, cea care reglementează formarea completelor de la Curtea Supremă (detalii aici).

La Înalta Curte sunt două complete de apel formate din 5 judecători (C5), unul condus de vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir și un altul condus de șefa interimară a Secției penale, judecătoarea Sorina Mirela Popescu. Aceste complete dau sentințele definitive pentru demnitari (miniștri, parlamentari, etc).

Completul care va da sentința definitivă în cazul lui Liviu Dragnea este cel condus de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Iulian Dragomir, un complet considerat a fi unul foarte dur.

la începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al ICCJ a luat în discuție schimbarea componenței C5-urilor, ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la legea 304 privind organizarea judiciară (prima dintre cele 3 legi controversate ale Justiției, modificate de Coaliția PSD-ALDE).

Potrivit legii 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, C5-urile nu mai sunt conduse de membrii de drept, precum vicepreședintele ICCJ și șeful Secției penale, ci toți judecătorii din complet sunt trași la sorți.

Colegiul de conducere al ICCJ a decis, însă, că nu se impune schimbarea componenței C5-urilor în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017. Legea veche spunea că C5-urile sunt conduse de membrii de drept, iar ceilalți judecători sunt trași la sorți la sfârșitul fiecărui an pentru anul viitor. Or pentru anul 2018, componența C5-urilor s-a stabilit prin tragere la sorți la sfârșitul anului trecut, pe legea veche, care prevedea că sunt conduse de membrii de drept. Colegiul de conducere al ICCJ a decis că se va modifica componența C5-urilor abia la sfârșitul acestui an pentru 2019, când se vor pune în aplicare prevederile noii legi și vor fi trași la sorți toți magistrații și nu vor mai fi membri de drept (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: USR a depus plângere penală împotriva lui Sebastian Cucoş, acuzându-l de inducerea în eroare a organelor judiciare în legătură cu sesizarea vizând tentativa de lovitură de stat