Tudorel Toader, în fața moțiunii simple a Opoziției: Revenirea la normalitate înseamnă să nu ai cetățeni ținuți în pușcărie și apoi achitați / Nu ministerul a modificat Codurile penale, ci Parlamentul

Ministru Justiției, Tudorel Toader, a declarat marți în plenul Camerei Deputaților, în cadrul dezbaterii moțiunii simple care îl vizează, că România trebuie să revină la normalitate, iar asta înseamnă, în opinia sa, că nu trebuie să mai existe persoane trimise în judecată și închise ca apoi să fie achitate.

De asemenea, Toader a reiterat faptul că nu poate fi făcut răspunzător pentru masacrarea Codurilor penale, el nefăcând decât să trimită Parlamentului proiectele de punere în acord a celor două acte normative cu deciziile Curții Constituționale și a directivelor europene.

Principalele afirmații făcute de Tudorel Toader în plenul Camerei Deputaților: 

• Revenirea la normalitate înseamnă să nu ai un cetățean, indiferent ce funcție are, care să fie trimis în judecată, să stea în pușcărie și ulterior să fie achitat. Este un act absolut intolerabil în statul de drept. Din păcate, în ultima perioadă vedeți din ce în ce mai multe astfel de cazuri.
• Revenirea la normalitate înseamnă să ne cunoaștem și să ne respectăm competențele. Înseamnă și norme juridice clare, previzibile, predictibile. Înseamnă să ne racordăm la standardele europene, să trecem la dosarul electronic, să reducem durata de soluționare a proceselor, să reducem numărul de achitări. Înseamnă să trecem de la o politică penală represivă la o politică penală preventivă în care un rol important să-l aibă recuperarea prejudiciilor și confiscarea specială sau extinsă. Înseamnă să nu mai moară oameni în penitenciare, să nu ne mai condamne CEDO și să acordăm despăgubiri.
• Apreciez faptul că autorul moțiunii a citat consistent din spusele mele pe perioada evaluării.
• Am observat că autorul moțiunii încearcă să facă o evaluare după același model în 20 de puncte, chiar dacă unele dintre ele au fost repetate.
• Ați făcut referire de cel puțin 3 ori la sistemul sovietic. În moțiune se spune de nota 4. Autorii moțiunii n-au spus și care a fost sistemul de referință. În sistemul sovietic grila de notare era de la 1 la 5. Mai este un principiu care spune că cel care te evaluează trebuie să fie cel puțin în grad profesional cu tine și eu știu că domnul deputat știe conținutul și are proprietatea afirmațiilor făcute.
• Libertatea de exprimare a opiniilor politice îți permite să spui orice, chiar și adevărul.
• Ați făcut referire la perioada construcției României Mari. Atunci se crea statul unitar, atunci n-aveam legislație nici penală, nici civilă, nici procesuală. Cuza l-a trimis pe Boerescu la Paris să traducă Codul penal. Azi ne racordăm la standardele europene.
• Ați mai spus că niciun politician condamnat definitiv nu a acceptat că a greșit și că se victimizează. Pentru multele erori, pentru multele achitări de oameni nevinovați ați văzut vreun procuror sau vreun judecător care să spună că a greșit că l-a trimis în judecată ani de zile sau că l-a condamnat și că a stat nevinovat ani de zile în pușcărie? Categoric nu.
• Ați făcut referire la MCV, ați spus că de această situație se face vinovat și ministrul justiției. În momentul în care am preluat ministerul tot am îndeplinit acele recomandări încât din 3 au rămas doar 12.
• Ați făcut referire la raportul de revocare al procurorului șef DNA, dar n-ați făcut referire la cele 3 conflicte juridice de natură constituțională, nu ați făcut referire la art. 132 din Constituție și nici la decizia CCR.
• Ați întrebat dacă e moral ceea ce e legal. Vreau să vă spun și nu poate fi contestat faptul că există o prezumție generală în sensul că orice normă juridică absoarbe în ea o normă morală, dar nu orice normă morală conține o normă juridică.
• Ați făcut referire la înființarea secției speciale de anchetare a magistraților. În cel puțin 2 rânduri CCR a spus că norma e constituțională, că nu încalcă independența, ci că este o garanțieia independenței judecătorilor.
• Ați spus că am lăsat la comisia specială proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției, dar ați întrebat de ce nu am sesizat Comisia de la Veneția. Cred că vă aduceți aminte principiul că Guvernul nu se poate substitui legiuitorului câtă vreme procedura e în curs.
• Ați întrebat ce le-am spus colegilor de la Comisia de la Veneția. Când Comisia a fost în România, a invitat un reprezentant al legiuitorului pentru că, în caz contrar, ar fi însemnat ca eu să mă pronunț în dublă calitate.
• Ați întrebat care a fost necesitatea ordonanței de urgență. Dacă nu ar fi intrat în vigoare la acea dată ar fi intrat în vigoare legea care dă posibilitatea pensionării anticipate și s-ar fi întâmplat ceea ce a spus președintele și Comisia de la Veneția: deficit de personal. Dacă Comisia va fi solicitată, va da un aviz referitor la OUG.
• Ați spus că abia după 5 zile am intervenit și am clarificat neretroactivitatea ordonanței. Eu personal nici nu mi-am pus întrebarea sau nu am considerat necesar să răspund despre neretroactivitate pentru că este o lege civilă. Toată lumea știe, care știe, că legea civilă nu retroactivează, ci are efecte numai pentru viitor. Eu nu am considerat necesar să spun celor care aplică legea: vedeți că e lege civilă, nu penală, pentru că nu are nimic penal în ea ordonanța respectivă.
• Ați întrebat în moțiune dacă legea de procedură penală are caracter retroactiv și s-a spus foarte ritos că n-are. Legea de procedură penală are caracter retroactiv în situațiile în care nu e de procedură penală pură.
• Una dintre critici se referea la faptul că s-a consacrat posibilitatea procurorului superior de a invalida soluția procurorului inferior pe motive de netemeinicie. Este un exemplu de cum Comisia de la Veneția primește informații incomplete. Această soluție este din 1968, a trecut și prin modificările din 1996 și prin legea din 2014. Comisiei i s-a spus iată ce se poate întâmpla, dar acuzația nu are corespondent în realitate, nu este un element de noutate.
• Ați întrebat care este motivul soluției de amânare a detașărilor. Soluția e simplă și de interes național: preluăm președinția UE de la 1 ianuarie, avem dosarele în lucru pe care le preluăm de la Austria, cei care sunt detașați acolo sunt toți magistrați detașați și ar fi trebuit să vină înapoi. E dificil să iei un dosar din mers cu o lună sau cu două înainte.
• Cu GRECO a fost o discuție destul de elaborată, poate uneori cu accente. Recomandările sunt standarde spre care statele trebuie să se îndrepte în opera de legiferare.
• Faimosul Institut Român de Criminologie unde este? La Ministerul Justiției, unde a fost și până în 1996 când a fost desființat. Deja au teme în lucru în vederea armonizării legislației naționale cu legislația europeană.
• Vine o vreme a evaluării. Dar nu este un moment al evaluării. Dacă ați fi citat corect vedeați că am spus că formarea este continuă și evaluarea trebuie să fie continuă.
• Noul Cod penal / procedură penală: cu riscul de a deranja vă reamintesc că de la Minister au plecat proiectele de lege de modificare a Codurilor strict în acord cu deciziile CCR, cu directiva privind confiscarea extinsă și cu cea privind prezumția de nevinovăție. Nu mă întrebați pe mine despre ceea ce nu ține de Ministerul Justiției.
• Am declanșat procedura de revocare a procurorului general pentru motivele pe care le-am prezentat. Există un mecanism decizional, ai o propunere, ai un aviz al CSM, ai o decizie a președintelui. Există o dezbatere publică dacă raportul și propunerea și chiar decretul poate fi atacat în contencios. Există o decizie a CCR care arată cele 6 motive pentru a nu fi emis un act de nelegalitate care poate fi verificat în contencios administrativ.
• Gândiți-vă la cel pe care-I vedeați pe Știrbei Vodă (sediul DNA – n. red.) puși în lumina reflectoarelor și care au stat ani de zile în pușcărie și li s-a spus că fapta nu există. Noi spunem independența justiției, puteți face acțiuni în regres, puteți merge la CEDO. Rolul meu este de a dezvolta ceea ce este bun și majoritatea lucrurilor sunt bune în Justiție, dar să nu ne facem că nu vedem ceea ce poate fi îmbunătățit pentru apărarea drepturilor fundamentale.

Moțiunea simplă depusă de Opoziție și intitulată ”Ministrul Justiției, un ministru de nota 4” urmează să fie votată miercuri în plenul Camerei Deputaților (vezi textul integral al moțiunii).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea