Tulburarea afectivă sezonieră: Cum îți influențează zilele întunecate ale lunii ianuarie starea de spirit, inteligența și apetitul sexual

Comportamentul și deciziile noastre pot varia în funcție de schimbarea anotimpurilor. Șmecheria este să învățăm să profităm la maximum de această variație naturală.

Emisfera nordică poate că a trecut de cea mai scurtă zi, dar iarna este departe de a se fi încheiat. După strălucirea sărbătorilor de iarnă, ianuarie poate părea pentru mulți cea mai întunecată lună, relatează BBC.

Nu doar emoțiile noastre sunt afectate. O lucrare științifică recentă, publicată în revista Perspectives on Psychological Science, explorează numeroasele moduri în care anotimpurile ne pot influența creierul – de la apetitul nostru sexual la inteligența și activitatea noastră socială.

În timp ce este bine acceptat faptul că creaturi precum gâștele canadiene sau urșii negri își adaptează comportamentul în funcție de perioada anului, aceste variații subtile din psihologia umană au fost mult mai puțin discutate – dar ele pot fi esențiale pentru înțelegerea procesului nostru de luare a deciziilor și a bunăstării.

Iată câteva dintre cele mai notabile descoperiri care au atras atenția cercetătorilor:

Starea de spirit

Existența depresiei în timpul iernii, cunoscută sub numele de „tulburare afectivă sezonieră” (Sad), este acum bine acceptată. Simptomele includ o tristețe sau o anxietate persistentă care durează cel puțin două săptămâni; un sentiment de lipsă de speranță și de inutilitate; scăderea energiei; supraalimentarea și somnul excesiv.

Multe persoane pot experimenta o dispoziție subjugată fără a îndeplini toate criteriile pentru un diagnostic clinic de Tristețe. Această melancolie generală este cunoscută informal sub numele de „winter blues”, iar cercetările sugerează că este larg împărtășită. La începutul anilor 2010, cercetătorii de la Universitatea Cornell din Ithaca, New York, au analizat conținutul a 509 milioane de tweet-uri din 84 de țări. Ei au descoperit o corelație între schimbarea orelor de lumină și conținutul emoțional al postărilor: pe măsură ce zilele se scurtau, utilizatorii aveau tendința de a folosi mai puține cuvinte pozitive.

Există multe explicații potențiale pentru tristețea iernii și tristețea. O teorie populară este că nivelurile reduse de lumină interferează cu ceasul biologic al organismului – cunoscut sub numele de „ritm circadian” – care, la rândul său, poate afecta reglarea sănătoasă a neurotransmițătorilor implicați în procesarea emoțională. Acest lucru a inspirat terapia prin lumină, care utilizează lămpi speciale care imită Soarele pentru a recalibra ceasul corpului, deși o analiză sistematică Cochrane din 2019 a concluzionat că dovezile privind eficacitatea sa ca tratament preventiv au fost limitate.

Cercetările recente ale psihologului de sănătate Kari Leibowitz sugerează că mentalitatea noastră poate juca, de asemenea, un rol. Lucrând cu Joar Vittersø de la Universitatea din Tromsø, Leibowitz a chestionat participanți din diferite regiuni ale Norvegiei cu privire la atitudinea lor față de iarnă. De exemplu, aceștia au fost rugați să își evalueze acordul cu afirmații precum „iarna este o perioadă deosebit de frumoasă a anului”; „Îmi place confortul din lunile de iarnă”; și „Îmi place lumina blândă pe care o avem în timpul lunilor de iarnă”.

Leibowitz și Vittersø au constatat că persoanele care au fost foarte de acord cu aceste afirmații au avut tendința de a face față mult mai bine frigului și întunericului, având niveluri mai ridicate de satisfacție în viață și emoții mai pozitive în lunile de iarnă.

O schimbare de mentalitate cu siguranță nu poate fi un remediu pentru persoanele cu tristețe severă, dar Leibowitz sugerează că mulți dintre noi ar putea învinge tristețea învățând să observe și să îmbrățișeze caracteristicile pozitive ale iernii, cum ar fi frumusețea naturală pe care o aduce.

Știm, la urma urmei, că mentalitatea poate juca un rol în multe alte fenomene. Persoanele cu tulburări de anxietate, de exemplu, sunt mai predispuse să se angajeze în „catastrofizare” și în alte forme de gândire care se concentrează pe elementele cele mai negative și înfricoșătoare ale unui scenariu. Terapia cognitiv-comportamentală îi poate ajuta pe oameni să aibă o viziune mai echilibrată asupra situației, ceea ce duce la o îmbunătățire generală a sănătății lor mintale. Există unele dovezi că această terapie prin vorbire poate fi utilă și împotriva Sad. Strategii similare ar putea ajuta la ridicarea spiritelor noastre în cele mai întunecate luni ale anului.

Memorie și concentrare

Dacă ați observat vreodată că acuitatea dvs. mentală scade odată cu lumina zilei, s-ar putea să nu fiți singuri. Sanne Mooldijk, de la Centrul Medical Universitar Erasmus din Rotterdam, Olanda, și colegii săi, au analizat recent datele unui studiu longitudinal de amploare, efectuat pe mai mult de 10.000 de participanți cu vârsta de 45 de ani și peste. Ei au descoperit că cei evaluați iarna au prezentat performanțe ușor mai slabe la măsurile de învățare, memorie și concentrare, în comparație cu cei evaluați vara.

Nu cunoaștem încă cauzele acestei variații sezoniere. Performanța cognitivă slabă poate fi o consecință a sentimentelor de depresie generală a oamenilor – ne este mai greu să gândim limpede atunci când ne simțim deprimați. O altă posibilitate este că reflectă un deficit de vitamina D pe timp de iarnă, despre care se crede că ajută la sănătatea creierului. Vitamina D este produsă de organism atunci când pielea noastră este expusă la lumina soarelui și, deși putem absorbi acest nutrient și din anumite alimente, este foarte dificil să obținem suficientă vitamina D doar din alimentație. Zilele scurte de iarnă, în special la latitudini mai mari, combinate cu o vreme mai puțin senină, înseamnă că multe persoane au dificultăți în a obține suficientă vitamina D.

Cercetarea acestui mecanism de bază ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă de ce a crescut numărul de diagnostice de demență în aceeași perioadă. Ușoara scădere a acuitate mintală din timpul iernii poate amplifica simptomele existente ale declinului cognitiv, ceea ce face ca mai multe persoane să îndeplinească criteriile clinice pentru demență.

Socialitate și sexualitate

Am putea considera că descrierile noastre despre comportamentul „cald” și „rece” sunt doar metaforice, dar dovezile emergente sugerează că aceste cuvinte pot reflecta asociații străvechi între temperatura ambientală și legătura socială.

Conform teoriei „termoreglementării sociale”, am evoluat pentru a privi spre ceilalți ca surse de căldură fizică și confort. În acest fel, suntem asemănători pinguinilor împărați și multor alte creaturi care se strâng în mod natural laolaltă pentru a-și împărtăși căldura corporală.

Dacă această teorie este adevărată, atunci temperaturile scăzute ar trebui să ne determine să căutăm o mai mare conexiune socială. Pentru a testa această predicție, o echipă condusă de Hans IJzerman de la Université Grenoble Alpes, Franța, a cerut participanților să țină în mână băuturi calde sau reci în timp ce completau diverse chestionare care le sondau conținutul gândurilor. El a constatat că cei care aveau băuturi reci erau mult mai predispuși să se gândească la persoane apropiate – persoane care le-ar satisface nevoia de conexiune socială – decât cei care țineau în mână băuturi calde. Aceasta a fost condiția ca participanții să aibă într-adevăr relații stabile și de susținere în viața lor – un fapt care nu putea fi considerat de la sine înțeles pentru unii participanți.

O dovadă suplimentară provine din obiceiurile noastre de vizionare a filmelor. Datele de la închirierea de filme online arată că oamenii sunt mai predispuși să aleagă filmele de dragoste decât alte genuri atunci când temperatura scade – o constatare care a fost reprodusă în mai multe experimente de laborator. Se pare că un film emoționant satisface dorința noastră evoluată de căldură emoțională și afecțiune, provocată de frigul de afară.

Activitatea noastră sexuală urmează un ciclu mai complex. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Villanova din Pennsylvania și de Universitatea Rutgers din New Jersey, ambele din SUA, utilizatorii Google sunt mai predispuși să caute pornografie în mijlocul iernii și la începutul verii. De asemenea, este mai probabil ca aceștia să caute site-uri de întâlniri. Încă o dată, este probabil că sunt implicați mulți factori, dar pare rezonabil să speculăm că vârful din timpul iernii poate reflecta, în parte, dorința noastră de a avea un contact uman mai mare. Oricare ar fi explicația, această variație are consecințe asupra sănătății în lumea reală, studii ulterioare relevând o creștere și o scădere a infecțiilor cu transmitere sexuală în aceleași perioade.

Cu ajutorul unor cercetări suplimentare, oamenii de știință ar putea identifica mult mai multe cicluri în comportamentul uman care rezultă din interacțiunea complexă dintre biologie și cultură. Și, cu aceste cunoștințe suplimentare, putem explica mai bine aceste schimbări în propriul nostru comportament. Cultivând o mentalitate mai pozitivă, iertându-ne pentru momentele ciudate de uitare și făcând planuri mai concrete pentru a ne satisface nevoile sociale sporite, putem lua cu toții măsuri pentru a învinge tristețea iernii și a profita la maximum de noul an.

Sursa: BBC