Tulburările alimentare, precum anorexia sau bulimia, ar putea fi legate de dezvoltarea creierului adolescenților, arată un studiu

Genetica, diferențele în dezvoltarea creierului și sănătatea mintală în anii adolescenței ar putea ajuta la explicarea de ce unii tineri dezvoltă tulburări alimentare, sugerează un nou studiu, scrie Euronews.

Aproximativ 20 de milioane de persoane din Europa suferă de tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburările de alimentație compulsivă, femeile tinere și adolescenții fiind afectați în mod disproporționat.

Pentru noul studiu, care a fost publicat în revista Nature Mental Health, aproape 1.000 de tineri din Anglia, Irlanda, Franța și Germania au furnizat date genetice, au completat sondaje privind obiceiurile lor alimentare și bunăstarea și au efectuat scanări prin rezonanță magnetică (RMN) la vârsta de 14 și 23 de ani.

La vârsta de 23 de ani, cercetătorii internaționali i-au împărțit pe participanți în trei grupuri: mâncători sănătoși (42%), mâncători restrictivi (33%) și mâncători emoționali sau necontrolați (25%).

Consumatorii restrictivi erau cei care își limitau consumul de alimente pentru a-și controla greutatea și aspectul, cum ar fi persoanele care țineau diete și se purgau.

Consumatorii emoționali sau necontrolați erau predispuși la excese alimentare și aveau tendința de a mânca compulsiv sau ca răspuns la sentimente negative.

Lucrând în sens invers, studiul a constatat că tinerii de 14 ani cu anxietate, depresie sau probleme de atenție erau mai predispuși să aibă obiceiuri alimentare nesănătoase până la vârsta de 23 de ani.

Comportamentele alimentare nesănătoase au fost, de asemenea, legate de obezitate și de un risc genetic mai mare pentru indicele de masă corporală (IMC) ridicat, o măsură utilizată pentru diagnosticarea obezității.

Într-un comunicat, Sylvane Desrivières, profesor de psihiatrie biologică la King’s College din Londra și autorul principal al studiului, a declarat că rezultatele subliniază „beneficiile potențiale ale unei educații îmbunătățite care vizează abordarea obiceiurilor alimentare nesănătoase și a strategiilor de adaptare maladaptative”.

De exemplu, părinții pot acorda o atenție sporită obiceiurilor adolescenților lor acasă, profesorii și elevii pot fi mai conștienți de modul în care relațiile de la școală ar putea „exacerba vulnerabilitățile existente și duce la tulburări alimentare”, iar profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să înțeleagă rolul creierului în tulburările alimentare, a declarat Desrivières pentru Euronews Health.

„Rolul critic al dezvoltării creierului”

În special, nu doar obiceiurile sau genetica adolescenților păreau să prezică tulburările alimentare la vârsta adultă tânără. Scanările RMN au arătat că mâncătorii nesănătoși aveau o maturizare mai puțin pronunțată și întârziată a creierului în timpul adolescenței.

Cortexul prefrontal al creierului este complet dezvoltat în jurul vârstei de 25 de ani, iar unele cercetări au arătat că, deoarece creierul adolescenților nu s-a maturizat complet, aceștia sunt mai vulnerabili la comportamentele riscante și la factorii de stres din mediu.

În cadrul studiului, maturizarea creierului a jucat un rol atât în problemele de sănătate mintală la vârsta de 14 ani, cât și în alimentația nesănătoasă la vârsta de 23 de ani, independent de IMC-ul tinerilor.

Maturizarea redusă a cerebelului – partea creierului care controlează apetitul – a contribuit, de asemenea, la explicarea legăturii dintre riscurile genetice pentru un IMC ridicat și obiceiurile alimentare restrictive în rândul tinerilor în vârstă de 23 de ani, au spus ei.

Constatările evidențiază „rolul critic al dezvoltării creierului în modelarea obiceiurilor alimentare”, a declarat Xinyang Yu, doctorand la King’s College London și autor al studiului.

Alte studii au arătat că o greutate foarte mică poate afecta dezvoltarea cerebrală și cognitivă și că dezvoltarea anormală a părților creierului care controlează recompensele și inhibițiile ar putea fi un factor declanșator al tulburării de alimentație excesivă.

Cercetătorii de la King’s College au afirmat că studiul ar putea fi utilizat pentru a crea instrumente mai personalizate de ajutorare a tinerilor care pot dezvolta tulburări de alimentație.

Ei au descoperit anterior diferențe în scanările creierului cu ani înainte ca adolescenții să dezvolte comportamente alimentare nesănătoase, ceea ce înseamnă că ar putea fi posibilă identificarea tinerilor cu risc înainte de începerea obiceiurilor problematice.

Desrivières a declarat că următorul pas este de a continua colectarea de date pentru aceeași cohortă de persoane pentru a înțelege modul în care diferențele în maturizarea creierului și obiceiurile alimentare îi afectează după vârsta de 20 de ani.

„Acest lucru ar putea juca un rol crucial în prevenirea tulburărilor alimentare și în susținerea sănătății generale a creierului”, a declarat Desrivières.