Tur de forță la Bruxelles al noului președinte ucrainean. Kievul acuză Moscova de terorism în cadrul procesului de la Curtea Internațională de Justiție

Noul președinte al Ucrainei, actorul Volodimir Zelenski, a ales să plece în prima sa vizită oficială la Bruxelles, acolo unde s-a întâlnit cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar și cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

În cadrul întrevederilor, președintele Ucrainei (41 ani) a cerut liderilor Uniunii Europene să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din estul țării sale și pentru a salva copiii care cad victime conflictului, notează AFP, citat de Agerpres.

”Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale a copiilor victime nevinovate ale agresiunii, profit de ocazie pentru a aminti aceste oribile cifre prietenilor noştri europeni şi pentru a îndemna Rusia să pună capăt războiului, pentru a salva vieţi, mai ales ale copiilor”, a declarat Zelenski în fața reprezentanților NATO.

La rândul său, Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, a reiterat susținerea pentru Ucraina: ”NATO susţine deplin suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei. Aliaţii nu recunosc şi nu vor recunoaşte anexarea ilegală a Crimeeii de către Rusia şi condamnăm acţiunile agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre”.

În cadrul întâlnirii, președintele Zelenski a vorbit despre dorința Ucrainei de a deveni membră atât a blocului militar, cât și a Uniunii Europene.

”Cursa strategică a Ucrainei pentru a deveni membră cu drepturi depline a UE şi NATO rămâne neschimbată”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă comună cu Stoltenberg.

Tot marți, în fața judecătorilor Curții Internaționale de Justiție (CIJ), reprezentanții ucraineni au acuzat din nou Rusia de “acte terorisme”:

”Rusia (…) caută să se exonereze de responsabilitatea sa”, a denunţat, în faţa judecătorilor Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), adjuncta ministrului ucrainean de Externe Olena Zerkal.

”Rusia nu a făcut nimic pentru a evita ca reprezentanţi ruşi de rang înalt şi alte persoane ruse să finanţeze terorismul în Ucraina”, a acuzat ea.

Declarațiile reprezentanților ucraineni au fost făcute în cadrul procesului intentat de Ucraina împotriva Federației Ruse în 2017, în cadrul Convenţiei internaţionale pentru reprimarea finanţării terorismului şi Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

Ucraina cere ca Moscova să pună capăt ”oricărei susţineri” a rebelilor care acţionează pe teritoriul său şi a ceea ce denunţă drept o ”campanie de ştegere culturală” în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Moscova dezminte orice implicare.

CONTEXT

În toamna anului 2013, la Kiev au început ample demonstraţii de contestare a preşedintelui Viktor Ianukovic, proteste care s-au transformat repede în băi sângeroase în Piața Maidan.

După ce la 13 februarie 2014 Rada Supremă a Ucrainei a abrogat aşa-numita lege a limbilor regionale (lege prin care, între altele, rusa era limbă oficială în regiunile unde populaţia care o utiliza depăşea 20% din total), incidentele armate au cuprins peninsula Crimeea.

În scurt timp, Federația Rusă a anexat Peninsula Crimeea printr-un simulacru de referendum.

La 18 martie 2014, printr-un document bilateral semnat între Federaţia Rusă şi Republica Crimeea, aceasta din urmă devenea în mod oficial o parte administrativă a Rusiei.

România a respins categoric „anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol” şi a condamnat ferm „încălcarea principiilor şi normelor de drept internaţional.”

Din 2014, Uniunea Europeană și NATO au pus Federația Rusă sub sancțiuni economice.

Foto: Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei (Sursa: Facebook)