Turcia amenință că va amâna cu un an aderarea Suediei și Finlandei la NATO

Turcia a declarat că este dispusă să amâne aderarea Suediei și Finlandei la NATO pentru mai mult de un an dacă nu primește asigurări satisfăcătoare că cele două țări nordice sunt dispuse să abordeze problema sprijinului acordat grupurilor kurde pe care Ankara le consideră organizații teroriste, potrivit The Guardian.

Această problemă amenință să umbrească un summit NATO vital care urmează să înceapă la Madrid în 29 iunie.

Turcia acuză Suedia și Finlanda că adăpostesc presupuși membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și, de asemenea, este nemulțumită de deciziile din 2019 de a interzice exporturile de arme către Ankara din cauza operațiunilor militare ale Turciei în Siria.

Turcia a trecut la o ofensivă diplomatică cu scopul de a evidenția sprijinul suedez pentru grupurile kurde din nordul Siriei pe care le consideră legate de PKK – desemnat ca organizație teroristă în UE, SUA și Turcia – și intenționează să organizeze o reuniune marginală pe această temă la summitul NATO.

„Aceasta este o chestiune de interes național vital și suntem pregătiți să împiedicăm aderarea lor pentru o perioadă de până la un an, dacă este necesar”, a declarat Akif Çağatay Kılıç, deputat al partidului de guvernământ Justiție și Dezvoltare (AKP) și președinte al Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului turc. „Turcia este a doua armată ca mărime din NATO și a furnizat dronele care ajută Ucraina să se apere. Merităm mai mult respect”.

El a afirmat că Turcia își respectă propriile îndatoriri și responsabilități față de alianță. „Ce vor face [Suedia și Finlanda]? Au adăpostit organizații teroriste care îmi ucid oamenii, nu-mi respectă granițele, reprezintă o amenințare existențială pentru țara mea. Singurul lucru pe care îl cerem este să nu existe distincții. O organizație teroristă este o organizație teroristă.”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a lăudat eforturile suedeze de a răspunde preocupărilor Turciei, dar pare să fi recunoscut că planurile pentru o aderare rapidă ar putea să fie anulate.

Prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, urmează să participe la summitul de la Madrid, axat pe conceptul strategic pe termen lung și extindere. În privat, oficialii occidentali recunosc că Germania, Franța și SUA nu doresc ca Ucraina să domine summitul, deși este greu de imaginat că sprijinul acordat de NATO Kievului nu va fi problema centrală.

Vineri, Suedia a încercat să liniștească Turcia prin publicarea unui document de politică externă care sublinia necesitatea de a lupta împotriva terorismului și deschidea calea pentru ca Suedia să de exporturile de arme către Turcia. Suedia a impus restricții asupra vânzărilor de arme în 2019 după invazia Turciei în nordul Siriei. Marea Britanie a ridicat deja interdicția privind vânzările.

Deși solicitările turcilor pot varia, oficialii au declarat că doresc să vadă anumiți activiști kurzi deportați în Turcia, precum și demiterea ministrului suedez al apărării, Peter Hultqvist, din cauza unei întâlniri din 2011 cu PKK, care a fost desemnată ca organizație teroristă în Suedia din 1984.

Ankara ar dori ca cele două țări să rupă legăturile cu administrația autonomă kurdă siriană susținută de SUA.

Marja de manevră a lui Andersson este limitată, în sensul că ea nu va schimba legile suedeze privind extrădarea doar pentru a satisface amenințările venite din partea președintelui turc, iar săptămâna trecută a trebuit să se bazeze pe sprijinul unui parlamentar suedez kurd și fost luptător peshmerga, Amineh Kakabaveh, pentru a supraviețui unui vot de încredere la limită. Parlamentarul spune că a primit garanții nespecificate în schimbul votului său.

Suedia găzduiește 100.000 de refugiați kurzi.

Finlanda are mai puține probleme cu Turcia, dar a declarat că este puțin probabil să înainteze o cerere de aderare fără Suedia.

Presa finlandeză a raportat că țara a primit 10 cereri de extrădare legate de Turcia între 2019 și 2022. A aprobat două dintre aceste cereri și procesează alte șapte în prezent.