Turcia comemorează cele peste 53.000 de victime ale cutremurului de anul trecut, cel mai grav dezastru din istoria modernă a ţării

Turcia comemorează, până marţi, victimele cutremurului din 6 februarie 2023, cel mai grav dezastru din istoria modernă a ţării. Seismul a provocat moartea a peste 53.000 de persoane în sud-estul Turciei, relatează AFP, transmite News.ro.

În şaizeci şi cinci de secunde, 53.537 de vieţi (conform ultimului bilanţ publicat vineri de autorităţi) au fost devorate de ruine, înghiţite de mormanele de beton ale caselor lor.

Dacă se adaugă cele 6.000 de decese înregistrate în Siria vecină, bilanţul victimelor dezastrului a ajuns la aproape 60.000 de morţi, ceea ce îl face unul dintre cele mai sângeroase 10 dezastre din ultimii 100 de ani – preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit „dezastrul secolului”.

Unsprezece dintre cele mai sărace provincii din Turcia au fost afectate, 14 milioane de turci au fost loviţi, iar mulţi dintre ei sunt încă în stare de şoc.

„A trecut un an, dar nu am uitat ce a fost”, spune Cagla Demirel, în vârstă de 31 de ani, care se adăposteşte într-unul dintre oraşele-container amenajate în Antakya, anticul Antioh distrus în proporţie de 90%, în provincia Hatay, la graniţa cu Siria. „Viaţa şi-a pierdut orice interes”, adaugă ea. „Nu mai am nicio familie pe care să o vizitez, nicio uşă la care să bat, niciun loc frumos în care să locuiesc. Nu a mai rămas nimic”.

În total, peste 100.000 de clădiri s-au prăbuşit, 2,3 milioane sunt avariate, iar 700.000 de persoane trăiesc în containere.
 

 – „Ne aude cineva?” – 

„Când intru în casa mea, tremur. Am supravieţuit, dar ne este greu să mergem mai departe”, spune Kadir Yeniceli, un pensionar în vârstă de 70 de ani din Kahramanmaraş, la 50 km de epicentru.

Dar mai presus de orice, sentimentul de a fi fost abandonat de stat continuă să bântuie rudele victimelor, care au denunţat întârzierea salvatorilor, care au sosit în unele locuri trei zile mai târziu cu echipamente de ridicare.

Marţi dimineaţă, în ziua în care se va împlini un an, la ora 04.17, ora cutremurului, supravieţuitorii din Hatay reuniţi în cadrul „Platformei 6 Februarie” se vor strânge ca să strige împreună, aşa cum au făcut-o în acea noapte: „Ne aude cineva? „

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care făcea campanie pentru realegere la acea vreme, a promis rapid că se vor construi 650.000 de locuinţe noi. Unsprezece luni mai târziu, potrivit Ministerului Mediului şi Dezvoltării Urbane, construcţia a început la jumătate dintre ele, iar 46.000 sunt gata de livrare.

Sâmbătă, la Hatay, şeful statului a înmânat cheile primelor 7.000 de locuinţe unor familii selectate prin tragere la sorţi.

„Obiectivul este de a preda între 15.000 şi 20.000 de locuinţe pe lună”, a promis el. „Ne este imposibil să vă aducem înapoi vieţile pierdute, dar putem compensa celelalte pierderi pe care le-aţi suferit”, a declarat el în faţa unui public format din autorităţi şi supravieţuitori.

Erdogan, care a inaugurat, de asemenea, un spital cu 200 de paturi la Iskenderum, le-a cerut conaţionalilor săi „să aibă încredere în stat şi să aibă încredere în (el)”.

Duminică, el merge la Gaziantep, iar marţi la Kahramanmaraş, un bastion al partidului său AKP, care a votat masiv pentru realegerea sa în mai anul trecut.
 

 – Un preţ mare – 

În ciuda riscului seismic ridicat, Turcia a plătit un preţ mare pentru calitatea slabă a clădirilor şi lăcomia dezvoltatorilor, vinovaţi de faptul că au construit oriunde, cu costuri reduse, reşedinţe care s-au prăbuşit în câteva secunde, cum ar fi complexul rezidenţial Ebrar din Kahramanmaraş (1.400 de morţi) sau luxoasa reşedinţă Rönesans din Antakya, care s-a prăbuşit peste sutele de locuitori.

Cu toate acestea, până în prezent, puţinele procese care au fost intentate i-au cruţat pe cei responsabili şi pe politicienii care au eliberat fără discernământ autorizaţii de construcţie.

Mai rău, potrivit experţilor intervievaţi de AFP, Turcia nu este mai bine pregătită astăzi pentru a face faţă unui nou cutremur, în ciuda riscurilor ridicate în această ţară aşezată pe două falii majore.

„Trebuie să mergem mult mai departe de cele câteva măsuri superficiale şi să facem o revizuire completă a gestionării dezastrelor”, spune Mikdat Kadioglu, specialist în gestionarea riscurilor în cadrul departamentului de inginerie al Universităţii Tehnice din Istanbul (ITU). „Chiar dacă normele antiseismice ar fi respectate de acum înainte, fără studii de sol sau construite pe terenuri nepotrivite, cum ar fi albia râurilor, clădirile vor continua să se prăbuşească”.