Turcia confirmă responsabilitatea PKK pentru atentatul de miercuri comis la periferia capitalei Ankara

Turcia i-a identificat joi pe cei doi autori ai atacului asupra sediului unei companii din industria de apărare comis miercuri lângă Ankara, confirmând că este vorba de luptători kurzi aparţinând PKK, organizaţie cu care autorităţile şi-au exprimat recent dorinţa de a deschide dialogul, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Mai mulţi miniştri au desemnat rapid Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) drept „probabil” responsabil pentru atacul care a provocat moartea a cinci persoane, plus cei doi atacatori, precum şi rănirea altor 22, dintre care 14 erau încă internaţi joi.

Potrivit ministrului de Interne Ali Yerlikaya, cei doi autori ai atacului, dintre care unul era o femeie, au fost identificaţi drept „membri ai PKK”.

Cei doi apar pe imaginile camerelor de supraveghere de la locul vizat, la periferia Ankarei, coborând dintr-un taxi, cu puşca de asalt în mână şi deschizând focul direct asupra angajaţilor.

Înmormântarea taximetristului, împuşcat de luptătorii PKK care i-au furat maşina şi al cărui sicriu era acoperit cu drapelul Turciei, a avut loc în prezenţa preşedintelui Parlamentului, Numan Kurtulmus.

În acest context, aeroporturile din Istanbul au decis să consolideze măsurile de securitate trecând la „alerta portocalie”, potrivit canalului privat de televiziune NTV şi agenţiei DHA. Aeroportul Sabiha Gocken, situat pe partea asiatică a Bosforului, le-a cerut pasagerilor să sosească „cu trei ore mai devreme”.

Ca răzbunare, armata turcă a întreprins miercuri seară raiduri aeriene şi cu drone care au vizat „47 de ţinte (ale PKK), inclusiv 29 în Irak şi 18 în nordul Siriei”, a anunţat ministerul Apărării.

Potrivit informaţiilor furnizate joi de o sursă apropiată ministerului, aceste „operaţiuni aeriene vor continua şi astăzi şi în zilele următoare”, vizând „ţinte stabilite dinainte, folosind drone şi avioane: au fost lovite grote, depozite, instalaţii folosite de organizaţia teroristă”.

Potrivit lui Kurtulmus, „59 de terorişti, printre care doi oficiali la nivel înalt”, au fost ucişi.

La rândul lor, forţele kurde din Siria au anunţat moartea a 12 civili, inclusiv doi copii.

Atentatul a fost comis într-un moment în care autorităţile turce par să dorească să găsească o soluţie negociată a conflictului, a remarcat joi Kurtulmus, spunând că aceasta „nu poate fi o coincidenţă”.

Marţi, preşedintele MHP (partid naţionalist) Devlet Bahceli, principalul aliat al partidului AKP al preşedintelui Erdogan, l-a invitat pe liderul istoric al PKK, Abdullah Ocalan, să vorbească în faţa Parlamentului pentru a-şi anunţa renunţarea la terorism şi dizolvarea partidului.

Chiar în momentul în care teroriştii acţionau la Ankara, Adbullah Ocalan, ţinut în izolare din 1999 pe o insulă închisoare la sud de Istanbul, primea vizita unei rude care solicitase acest lucru în luna august.

Nepotul său, Omer Ocalan, deputat al principalului partid pro-kurd, DEM (ex-HDP), a putut să îl vadă şi să vorbească cu el. „Ultima noastră întâlnire faţă în faţă cu Abdullah Ocalan a avut loc pe 3 martie 2020” a precizat nepotul pe reţeaua X.

În tot acest timp, familia a avut o scurtă discuţie telefonică cu el în martie 2021.

La cererea lui Ocalan, nepotul său, care a apreciat că acesta se află „într-o stare bună de sănătate”, a transmis următorul mesaj: „Dacă apar condiţii, am puterea, teoretică şi practică, de a transfera conflictul din domeniul violenţei pe terenul juridic şi politic”.

În pofida detenţiei sale îndelungate, „Ocalan rămâne jucătorul cheie şi ar putea, în anumite condiţii, să influenţeze procesul sau procesele”, estimează Hamit Bozarslan, director de studii la EHESS (Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţele Sociale), contactat joi de AFP.

Miercuri, DEM, a treia forţă din Parlamentul Turciei, a considerat că este „semnificativ” faptul că acest atentat a avut loc în momentul în care „societatea turcă discută soluţii pentru a aduce posibilitatea dialogului”.

Ocalan, „Apo” pentru susţinătorii săi („unchi” sau „şef”, în kurdă), a fost condamnat la închisoare pe viaţă. Fondator al organizaţiei de inspiraţie marxist-leninistă PKK în 1978, el a optat pentru lupta armată în august 1984 pentru a obţine crearea unui stat kurd, înainte de a chema în mai multe rânduri la depunerea armelor.

Conflictul armat a fost reluat în 2015 în inima oraşului Diyarbakir (sud-estul Turciei), cel mai mare oraş cu majoritate kurdă din ţară, al cărui centru vechi fusese devastat. La sfârşitul acestor ciocniri, luptătorii kurzi s-au retras în munţii de la graniţele Siriei şi Irakului.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a mulţumit din Kazan, unde participă la summitul BRICS, „tuturor prietenilor noştri care şi-au exprimat condoleanţe pentru atacul perfid de ieri şi pentru solidaritatea lor”.