Turcia în fața turului doi: Ce urmează

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Turcia, ce vor avea loc în data de 28 mai, pare unul dificil pentru liderul opoziției Kemal Kılıcdaroglu, care în primul scrutin a adunat 44.88% din totalul electoratului, față de contracanditatul său, Recep Tayyp Erdogan cu un scor de 49.51%.

Chiar dacă a sfidat sondajele, faptul că Erdogan nu a depășit pragul de 50 de procente este un semnal de alarmă pentru liderul de la Ankara, care confirmă scăderea popularității sale și a propriului partid, Justiție și Dezvoltare (AKP), în schimb ce Sinan Ogan devine brokerul pentru următorul tur, prin cele aproape cinci procente câștigate.

AKP, care în legislativul anterior acumulase 43 de procente, a scăzut acum la un prag de 35,4%, dar reușește să dețină majoritatea parlamentară alaturi de Partidul Mișcării Naționale (MHP), formațiune care și-a conservat capitalul electoral. Cu un număr de 321 deputați din totalul celor 600, AKP și MHP au suficiente locuri pentru impunerea proiectelor politice, dar nu și pentru a schimba constituția turcă.

Tabloul electoral îi pune pe turci să aleagă fie între menținerea actualului status quo, cu un președinte cu puteri semnificative și un parlament de partea sa, fie pentru balansarea puterii politice între executiv și legislativ.

Întreaga campanie a fost și rămâne marcată de discursul naționalist, ceea ce justifică mai ales voturile pentru MHP dar și cele pentru Sinan Ogan. Cu un puternic discurs anti kurd și anti migraționist, Ogan a sfidat la rândul său sondajele, unde era cotat între 1-2 procente. De altfel, fără o poziție de susținere clară pentru Kılıcdaroglu, voturile lui Ogan vor migra în marea lor parte către Erdogan. Motivul este dat de susținerea, chiar dacă una nenaturală ci doar de conjuctură, a kurzilor pentru Kılıcdaroglu, ceea ce face ca electoratul ultranaționalist al lui Ogan să-l taxeze în turul doi pe liderul opoziției.

Practic, Kılıcdaroglu nu putea ajunge până aici fără sprijinul kurd (un total de 15% din votul electoratului), dar nu poate rupe suficiente voturi naționaliste pentru a-l învinge pe Erdogan. Toate acestea, cel puțin fără o poziție clară a lui Ogan.

De altel, o mare parte din campania lui Erdogan a fost centrată pe acuzele de colaborare între Kılıcdaroglu și grupările kurde, printre care și celebra grupare PKK, catalogată drept teroristă. Acest narativ este deja dublat de actualul președinte, care se legitimează prin majoritatea parlamentară castigate de AKP și MHP. În schimb, dincolo de acuzele lansate privind corectitudinea procesului electoral, Kılıcdaroglu va continua un discurs care va viza corupția și economia națională, lira și bursa de la Istanbul fiind de altfel afectate la primele ore după aflarea rezultatului din primul tur al alegerilor prezidențiale.

În ciuda entuziasmului de care a dat dovadă, dacă Kılıcdaroglu va pierde alegerile, opoziția celor șase partide care îl susțin va risca să se scindeze, oferind lui Erdogan, AKP și MHP o poziție mult mai favorabilă pentru viitoarele alegeri locale. Într-un asemenea scenariu viitor, Erdogan va avea cale liberă pentru a demara referendumul de schimbare a constituției, fără majoritatea parlamentară necesară.