Turcia majorează dobânda cheie la 15%, într-o răsturnare de situație politică majoră

Banca centrală a Turciei a majorat joi dobânda sa cheie la 15%, într-o schimbare politică majoră, renunțând pentru prima dată în doi ani la măsurile economice neconvenționale promovate de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Banca a majorat dobânda cheie de la 8,5% la 15% în cadrul primei sale ședințe de politică monetară de la realegerea lui Erdogan în luna mai.

Decizia are ca scop „înăsprirea monetară pentru a stabili cât mai curând posibil cursul dezinflației”, a precizat banca centrală într-un comunicat.

„Înăsprirea monetară va fi intensificată în funcție de necesități, în timp util și gradual, până când se va obține o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor inflației”, a adăugat aceasta, sugerând că majorările de rate ar putea continua în lunile următoare.

Erdogan declarase săptămâna trecută că convingerea sa în privința necesității de a reduce ratele rămâne „neschimbată”. Cu toate acestea, el a lăsat să se înțeleagă că ar fi fost de acord cu o majorare a ratelor.

Înainte de această decizie, Fitch Ratings prezisese o creștere a ratelor de până la 25% până la sfârșitul anului.

Majorarea ratelor la 15% rămâne sub așteptările pieței, subliniază observatorii.

Lira turcească a scăzut joi după-amiază cu 2,5% în raport cu dolarul, reflectând dezamăgirea investitorilor față de decizia băncii centrale de a opta pentru o abordare graduală în locul unei majorări majore.

„Nu este suficient de bun. Ar fi trebuit să o majoreze deodată”, a declarat economistul Timothy Ash de la BlueBay Asset Management.

„Sunt necesare noi majorări la următoarele ședințe pentru a aborda problema inflației în Turcia”, adaugă Liam Peach, analist pentru piețe emergente la Capital Economics.

Contrar teoriei economice convenționale, Erdogan, care a fost reales pentru un al treilea mandat la sfârșitul lunii mai, consideră că ratele ridicate ale dobânzilor încurajează inflația.

În ultimii doi ani, el a forțat banca centrală turcă să reducă ratele dobânzilor ca parte a unui „nou model economic” axat pe creștere și crearea de locuri de muncă.

Însă această alegere a contribuit la o creștere a inflației – care a scăzut din nou sub 40% în luna mai pentru prima dată în 16 luni, potrivit cifrelor oficiale – și la scăderea lirei turcești, care a pierdut peste 80% din valoarea sa față de dolar în cinci ani.

Economiștii independenți contestă rata oficială a inflației, estimând-o la peste 100%.

Aceștia critică, de asemenea, banca centrală turcă pentru că a cheltuit aproape 30 de miliarde de dolari pentru a susține moneda națională între 1 ianuarie și alegerile prezidențiale, împingând rezervele sale valutare în teritoriu negativ pentru prima dată din 2002.

Măsuri raționale

De la realegerea sa, șeful statului a dat semne de o posibilă revenire la politici mai convenționale, în special prin numirea unui fost economist la banca americană Merrill Lynch, Mehmet Simsek, la Ministerul Economiei, și a unui fost executiv de pe Wall Street, Hafize Gaye Erkan, la conducerea băncii centrale.

La preluarea mandatului, Mehmet Simsek, care a fost deja ministru al economiei (2009-2015) și apoi viceprim-ministru responsabil cu economia (până în 2018), a avertizat că va fi necesar să se revină la „măsuri raționale” pentru a redresa economia turcă.

În trecut, Erdogan a invocat în mai multe rânduri preceptele islamului și susține că ratele ridicate ale dobânzilor sunt promovate de un „lobby” străin. Cu toate acestea, el a declarat miercuri că a „acceptat” faptul că noua sa echipă ar putea lua măsuri care îi contrazic convingerile.

Simsek și noul vicepreședinte Cevdet Yilmaz au zburat joi la Abu Dhabi pentru a mobiliza noi investiții și împrumuturi. Numirea lui Simsek și a dnei Erkan a fost aplaudată de piețe.

Observatorii se tem însă că marja de acțiune a noii echipe va fi limitată pe termen scurt de președintele turc, care a demis deja mai mulți miniștri și guvernatori ai băncii centrale atunci când aceștia i-au contrazis deciziile.

„Mărimea majorării ratei a fost sub așteptările medii ale pieței, între 17% și 20%”, a declarat Hamish Kinnear, analist la firma de consultanță în domeniul riscului Verisk Maplecroft.