Turismul ilegal, gunoaiele, lipsa canalizărilor și traseele turistice impracticabile, principalele probleme din Deltă la începutul sezonului turistic

Turismul ilegal, deşeurile, lipsa canalizării, traseele turistice impracticabile se numără printre problemele cele mai importante ale unităţilor de cazare din Delta Dunării la începutul sezonului turistic, prezentate autorităţilor miercuri, în timpul unei şedinţe organizate de Prefectura judeţului Tulcea, transmite Agerpres.

Lipsa unei legislaţii simplificate care să-i încurajeze pe pescari să dezvolte activităţi de turism a fost una din primele probleme semnalate de reprezentanta unei unităţi de cazare din Sfântu Gheorghe, Anca Simion, colaboratoare a asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23.

„Are voie pescarul care are pensiune şi un punct gastronomic local autorizat să vină cu peştele pe masa turiştilor? Le-am explicat că nu, pentru că tot peştele trebuie să ajungă în cherhanale, potrivit legislaţiei”, a afirmat Anca Simion.

De altfel, şi proprietarii de pensiuni din Delta Dunării au cerut soluţii legale pentru a le oferi turiştilor preparate din peşte proaspăt capturat în rezervaţie, în condiţiile în care legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor le interzice să schimbe starea produsului din proaspăt în congelat.

Turismul ilegal este o altă provocare pentru autorităţile tulcene.

„Oferim şi excursii, iar în secunda în care turistul s-a dus la barcă şi nu l-am însoţit, şapte aşa-zişi barcagii au sărit pe el şi i-au propus excursii mai ieftine. Sunt neautorizaţi, dar au o barcă şi pot să facă asta. La fel discutăm despre cazarea aceea cu cheia în mână ca prin alte părţi. Unităţile administrativ-teritoriale ştiu despre ei, cei care fac mica ciupeală şi care ne obstrucţionează cumva activitatea”, a declarat proprietarul unui hotel din satul Mahmudia, Gheorghe Chiscop.

Operatorii turistici au menţionat că nu vor sancţionarea celor care fac turism ilegal, ci intrarea lor în legalitate.

De mai mulţi ani, operatorii turistici se plâng din cauză că multe trasee esunt impracticabile, iar unele sunt ilegale.

„Comunitatea din Sfântu Gheorghe nu are traseu turistic. Suntem infractori odată ce intrăm în acea rezervaţie. Am cerut să ni se dea un traseu Sahalin, Ciotica, retur pe cealaltă parte ca să ajungem şi la epavă, că n-o mâncăm. Din 2017, am cerut Administraţiei Deltei rezonarea şi nu s-a întâmplat nimic”, a afirmat preşedintele asociaţiei Farul Vechi din Sfântu Gheorghe, Vasile Uncu.

Deşeurile şi lipsa canalizării din majoritatea localităţilor din Deltă sunt în continuare probleme ale unităţilor de cazare.

„Mila 23 este şi insulă. E foarte greu pentru oameni să gestioneze deşeurile, în sensul de a le preda către operator. Se străduie operatorul, se străduie primăria, dar nu s-a găsit o soluţie bună pentru această problemă, iar ea are un impact devastator asupra celor care vin în Deltă. Acelaşi lucru, indiferent de efortul făcut de constructorul care a făcut canalizarea de la Mila 23, ar fi necesară implicarea autorităţilor pentru ca acest serviciu să înceapă în condiţii legale în teritoriu”, a declarat proprietarul unei pensiuni, Trifon Belacurencu.

El a semnalat şi faptul că traseele din pădurea Letea, ca şi preţurile practicate pentru accesul pe acestea, se schimbă în timpul sezonului estival, ceea ce afectează micile afaceri, şi că trebuie amenajate zone care să le permită turiştilor să admire zonele unice pentru a conştientiza necesitatea de a le proteja.

„Aşa cum sunt înlesnirile pentru cei care au fost prigoniţi de pe locurile natale, şi mă refer la ucraineni, Uniunea Europeană ar trebui să gândească nişte înlesniri pentru toţi cei care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, mai ales că duşmanul se apropie de gurile Dunării”, a menţionat Belacurencu.

Legea nr. 8 din 1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe este o altă problemă a unităţilor de cazare mici din rezervaţie.

„Dacă ai o pensiune, plăteşti o sumă fixă lunar, indiferent dacă ai sau nu cazări în acea perioadă, indiferent dacă ai una sau patru camere. Există nişte praguri între una şi 30 de camere, ceea ce mi se pare foarte mult, pentru că în Deltă sunt pensiuni care au patru sau cinci camere. Suma e de circa 300 de lei pe lună. Te trezeşti după trei ani că te dau în judecată şi îţi cer acei bani şi dobânzile aferente”, a afirmat reprezentanta unei unităţi de cazare din Tulcea, Lavinia Brânzoi.

Reprezentanţii altor unităţi de cazare s-au plâns din cauza zgomotelor produse de petrecerile private date de localnici.

„Acum 10 zile, au fost 15 minute de artificii, la 12.00 noaptea. S-a sunat la 112 şi nu s-a rezolvat nimic. Nici până în ziua de azi nu se ştie cine, de ce şi cum. În Murighiol, sunt 50-60 de pensiuni din care trei, patru fac probleme, muzică dată la maximum care se aude la trei, patru kilometri. Nu e normal. Am făcut memoriu şi la Ministerul Afacerilor Interne”, a menţionat proprietarul unei pensiuni, Octavian Glorian.

Autorităţile prezente la evenimentul organizat de Prefectura judeţului Tulcea au menţionat că vor face un grup de lucru pentru rezolvarea problemei deşeurilor din Deltă şi vor analiza situaţiile prezentate de proprietarii unităţilor de cazare.

„A nu se înţelege că nu suntem pregătiţi, dar avem nevoie să primim în scris întrebările dumneavoastră ca să putem să vă dăm un răspuns temeinic”, a precizat în timpul întâlnirii prefectul judeţului, Dan Alexandru Munteanu.

Pe baza rezervărilor primite, anul acesta, operatorii turistici din Deltă aşteaptă creşterea numărului vizitatorilor faţă de anul trecut, atunci când datele oficiale au arătat o depăşire cu 20% a fluxului de turişti înregistraţi în anul 2022.