Turiștii nu se grăbesc să se întoarcă în Barcelona / În timp ce unii deplâng lipsa încasărilor din turism, alții se bucură că orașul lor este mai spațios și mai puțin aglomerat. Se reinventează orașul catalan după pandemie?

Jordi Herreruela se bucură. Responsabilul cultural a dat o imagine nouă în această seară fostului spital militar „Hospital de Sant Pau”, operă a arhitectului art nouveau Lluís Domènech i Montaner. Festivalul cultural Cruïlla este primul de acest tip după „lockdown” și, alături de „Festival Grec”, una din foarte puținele manifestări culturale care se mai organizează anul acesta în metropola catalană. Marina Rossell cântă pentru localnici „Lili Marlen” în limba catalană și amintește prin melodiile ei de rezistență și salvare, și prin aceasta la ultimele luni de izolare din Barcelona.

(*Analiză preluată de pe portalul Deutsche Welle)

Vara lui 2020 – pandemia preia comanda

Între martie și mai a existat interdicția de părăsire a locuințelor. Lumea încă se teme de virus. Aproape 13.000 de persoane au murit în Catalonia din cauza COVID-19. Din acest motiv turiștii lipsesc, iar micile magazine din cartierul gotic al orașului, altădată pline de curioși, sunt acum în mare parte închise.

Și plaja din portul olimpic este ocupată doar în proporție de o treime. Nimeni nu știe cum va fi vara aceasta, mai ales că la Barcelona și în împrejurimi se înmulțesc din nou cazurile de coronavirus. Peste 800 de noi infectări doar la sfârșitul săptămânii trecute.

De luni, în Catalonia și în Baleare a fost reintrodusă obligativitatea purtării măștilor în spațiul public. Se așteaptă și alte măsuri anti-coronavirus.

Că este o vară deosebită arată și numărul vizitatorilor de la „Museu Nacional d’Art de Catalunya”, în Parc de Montjuïc, unde s-au înregistrat până acum 130.000 de vizite. În aceeași perioadă a anului trecut fuseseră deja 840.000. Multe centre culturale au ales din acest motiv să nu deschidă încă porțile.

Șeful muzeului Gaudi Casa Batlló, Garry Gautier, vrea în acest sens ca vizitatorii care totuși se încumetă să vină să se simtă în siguranță în cel mai vizitat muzeu din oraș: „Am căutat cele mai bune metode de a asigura protecția oamenilor”. Se dezinfectează cu un sistem pe bază de raze infraroșii. Aerul este mereu reîmprospătat, ca în avion. Unii se simt mai în siguranță cu aceste metode, alții dimpotrivă, se sperie de ele.

Barcelona caută normalitatea

Ghidul olandez Robbert Reurings cunoaște bine această dilemă. Stă cu e-bike-ul său în fața Sagrada Familia și remarcă trist: „Nu se primesc încă turiști aici, abia de la sfârșitul lui iulie”. Bărbatul de 38 de ani, tată a doi copii, întreabă de siguranță un polițist când poate să-și scoată masca: „Doar la sport și la plajă, precum și când mâncați”. Cine nu respectă măsura, poate fi amendat cu 100 de euro. Localnicii evită contactul cu mulțimile. Inclusiv tinerii.

Pentru a stimula puțin scena culturală, localnicii pot intra gratis în iulie și august în mai multe locuri. Cei care lucrează în sectorul sanitar pot intra gratis în toate muzeele. Autobuzele din oraș sunt aproape goale, pe străzi se văd însă ceva mai mulți bicicliști. Primărița Ada Colau a folosit lockdown-ul pentru a construi mai multe rute pentru biciclete, pentru a face orașul mai plăcut pentru locuitori. Pentru mulți dintre ei, este o experiență cu totul nouă să se bucure de orașul lor neaglomerat.

Se prefigurează sfârșitul turismului excesiv?

La Barcelona se pune o mare întrebare: cum va arăta turismul pe viitor în metropola catalană? Pauza forțată generată de pandemie oferă șansa de a redefini abordarea turismului. „Pandemia a făcut ca turismul de masă, cu 30 de milioane de vizitatori în 2019, să nu se mai repete”, crede Xavier Marcé, responsabilul pentru turism din Barcelona. Dar orașul nu are un plan alternativ. De unde să vină acum veniturile care reprezentau 12% din PIB-ul metropolei? „Este un experiment pe care îl efectuăm. Să trăim fără turiștii aduși de vasele de croazieră și fără autocarele pline de pe Costa Brava”, explică Marcé, care remarcă îngrijorat că turiștii evită zborul cu avioanele.

În 2019, aeroportul din Barcelona a înregistrat aproape 53 de milioane de pasageri. Acum, în iulie, aeroportul El Prat pare părăsit. Benzile de bagaje sunt aproape toate nemișcate. Nu tuturor le place faptul că trebuie să-și dea datele personale la sosire. O cameră specială măsoară de la distanță temperatura celor sosiți. Puținii turiști prezenți în oraș au venit mai ales cu mașina personală din Italia sau Franța.

Speranțe într-un nou început

Ochii lui Herreruela privesc melancolici peste masca neagră care îi acoperă fața: „Mai puțini turiști înseamnă pentru mulți o dramă, chiar dacă unii se bucură.” Doar cu localnicii, hotelurile, instituțiile culturale, restaurantele și barurile nu pot supraviețui.

Barcelona are experiență în depășirea crizelor. De neuitat este vara lui 2017, când a avut loc atentatul terorist de pe principala stradă de cumpărături din Barcelona, „Las Ramblas”. Un camion a intrat în mulțime și a ucis 14 persoane. Șocul a paralizat orașul câteva săptămâni. Félix Navas, șeful Catalonia Hotels, este relativ optimist că și pandemia va fi adusă sub control. De la jumătatea lui iunie, 16 din cele 26 de hoteluri din lanțul pe care îl conduce sunt din nou deschise. Hotelul de patru stele de la Plaza España era încă, în urmă cu doar câteva săptămâni, depozit de urgență COVID-19 pentru Hospital Clinic.

Locul a fost ulterior dezinfectat clinic pentru debutul de sezon turistic, unul special, în care doar 25% din camere sunt ocupate, după cum relatează Navas. În piscina de la etajul opt nu este nimeni sâmbătă seara. Gol este și vizavi la „Fira de Barcelona”, locul destinat târgurilor: „Anularea Mobile World Congress în februarie, eveniment care aduce anual sute de mii de oameni la Barcelona, a arătat clar tuturor că se petrece ceva dramatic”, spune Xavi Bufi, vice-director al hotelului. Nu se știe încă dacă va mai avea loc cel mai mare târg de telecomunicații din 2021. Barmanița blondă Amaia, cu accentul ei din Sevilla, se bucură totuși că poate ieși în lume, chiar dacă nu e ca înainte: “Nu mai suportam să rămân acasă”.