Ucraina nu mai poate aştepta şi are nevoie acum de muniţii, avertizează Stoltenberg /

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut miercuri aliaţilor Ucrainei să-i furnizeze acesteia rapid mai multe muniţii, sisteme antiaeriene şi alte ajutoare militare pentru a rezista în faţa ofensivei ruse, în timp ce generalul american Christopher Cavoli, comandantul Forţelor Aliate în Europa, a avertizat că, în lipsa ajutorului militar american, armata ucraineană va rămâne în scurt timp fără obuze şi rachete antiaeriene, consemnează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, citate de Agerpres.

„Ucraina, pur şi simplu, nu poate aştepta. Are nevoie de apărare antiaeriană, muniţie şi ajutor acum”, a indicat Stoltenberg la o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu preşedintele finlandez Alexander Stubb.

Secretarul general al NATO a subliniat că situaţia pe câmpul de luptă este „dificilă” pentru Ucraina, iar întârzierea finanţării ajutorului pentru Kiev are „consecinţe directe în fiecare zi pe teren”. În orice caz, a mai spus totuşi Stoltenberg, „contrar tuturor pronosticurilor, ucrainenii deja au reuşit” mult în acest război şi el crede că Ucraina se poate impune în faţa Rusiei, dar pentru aceasta are nevoie de „sprijinul nostru”.

El a semnalat că armata ucraineană are nevoie nu doar de muniţii şi piese de schimb pentru sistemele de luptă deja livrate de aliaţii săi, ci şi de „mai multe sisteme”.

Stoltenberg consideră de asemenea că dreptul Ucrainei de a se apăra în faţa agresiunii ruse cuprinde şi dreptul de a ataca ţinte în afara teritoriului ucrainean.

Pe de altă parte, „NATO lucrează în mod activ pentru a asigura o asistenţă de securitate previzibilă şi fiabilă pentru Ucraina acum şi pe termen lung, astfel încât Ucraina să depindă mai puţin de contribuţii voluntare (…), mai puţin de oferte pe termen scurt şi (să primească) mai multe angajamente pe mai mulţi ani”, a mai spus secretarul general al NATO. El a făcut astfel referire la propunerea pe care a prezentat-o săptămâna trecută la reuniunea ministerială a Alianţei şi care sugerează constituirea unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani pentru Ucraina, iniţiativă primită cu reacţii mixte de cele 32 de state membre ale NATO.

În acest timp, generalul american Christopher Cavoli, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR), a declarat tot miercuri într-o comisie a Congresului SUA că Ucraina îşi va epuiza „în scurt timp” obuzele de artilerie şi rachetele antiaeriene dacă ajutorul militar american rămâne în continuare blocat în Congres, ceea ce ar lăsa Ucraina vulnerabilă în faţa unei înfrângeri totale sau parţiale în faţa trupelor ruse revenite în ofensivă.

„Dacă o parte poate trage, iar cealaltă nu poate riposta, atunci partea care nu poate riposta pierde. Aşadar, miza este foarte ridicată”, a explicat generalul american, adresându-se Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanţilor.

Un nou pachet de ajutor american militar şi financiar de peste 60 miliarde de dolari destinat Ucrainei şi aprobat de preşedintele Joe Biden este în continuare blocat în Congres din cauza unei dispute între democraţii lui Biden şi republicanii fostului preşedinte Donald Trump asupra politicii privind imigraţia. Actul normativ ce cuprinde acest ajutor a trecut de Senatul american, inclusiv cu voturile unor congresmeni republicani, dar preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, un apropiat al lui Trump, a refuzat până în prezent să-l supună la vot în această cameră.

Prin urmare, administraţia preşedintelui Biden caută soluţii alternative pentru a furniza Ucrainei resursele militare necesare, în condiţiile în care nici statele europene nu reuşesc să satisfacă în materie de ajutor militar nevoile Kievului, întrucât industria militară europeană nu este încă adaptată unui război de mare intensitate, Uniunea Europeană reuşind de exemplu să livreze Ucrainei doar circa 30% dintr-un milion de obuze de calibrul 155 mm promise în martie anul trecut.