Ucraina oferă noi date despre racheta Oreşnik lansată de Rusia, care a depăşit de 11 ori viteza sunetului

Rachetă balistică hipersonică Oreşnik (Alun) lansată de Rusia joi asupra unei infrastructuri militare în oraşul ucrainean Dnipro a zburat timp de aproximativ 15 minute înainte de a-şi lovi ţinta şi a atins o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului, a transmis vineri Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR, potrivit agenţiilor de știri Reuters şi EFE.

Conform datelor acestui serviciu, racheta a fost lansată din complexul militar Kedr situat în regiunea rusă Astrahan, la circa o mie kilometri distanţă de ţinta lovită în Ucraina. Această rachetă cu rază medie de acţiune şi care este nouă în arsenalul militar rus este echipată cu şase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte şase submuniţii. Viteza pe care a atins-o în traiectoria finală către ţintă a fost de peste Mach 11, adică mai mult de 11 ori viteza sunetului, explică Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR, transmite Agerpres.

Kievul susţinuse iniţial că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), dar mai târziu descrierile oferite atât de oficiali americani, cât şi de preşedintele rus Vladimir Putin au arătat că a fost vorba de fapt despre o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, adică de sub 5.500 de kilometri.

Serviciul ucrainean GUR a publicat şi o listă cu şapte instituţii de cercetare şi de producţie militară din Rusia care au participat la dezvoltarea acestei rachete. Printre acestea se remarcă centrul din regiunea Astrahan unde racheta a fost testată în perioada octombrie 2023-iunie 2024.

Rusia a sugerat că a recurs la folosirea acestei rachete împotriva unei infrastructuri producătoare de armament în oraşul ucrainean Dnipro, unde se află şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş, ca răspuns faţă de acţiunile occidentale „nesăbuite” în urma primelor atacuri ucrainene cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, după ce Kievul a fost autorizat de SUA şi Marea Britanie să lovească în profunzimea teritoriului rus cu aceste rachete ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA şi Marii Britanii în război, motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS şi Storm Shadow.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul rusesc cu noua rachetă balistică hipersonică drept „o escaladare clară şi severă” şi a cerut un răspuns internaţional ferm la adresa Moscovei. „Lumea trebuie să răspundă. În acest moment, nu avem o reacţie puternică a lumii. Putin este foarte sensibil la asta. El ne pune la încercare, dragi parteneri”, a indicat Zelenski, despre care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut vineri că „s-a speriat” în urma atacului rus cu racheta Oreşnik şi că numai pentru acest lucru lovitura asupra unei fabrici de armament de la Dnipro a fost „utilă”.

Ministrul rus a mai estimat că, prin aprobarea atacurilor asupra unor ţinte pe teritoriul rus, preşedintele democrat al SUA aflat la final de mandat, Joe Biden, şi-a propus să lase „cea mai rea moştenire posibilă” viitorului preşedinte, republicanul Donald Trump, care a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului declanşat prin invazia rusă în Ucraina, dar fără a explica ce soluţii ar preconiza.

De partea sa, preşedintele rus a confirmat joi seara într-un mesaj către naţiune atacul asupra unei fabrici de armament din Dnipro cu o rachetă balistică hipersonică Oreşnik, ameninţând în plus că, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina, Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric”. „Ne rezervăm dreptul de a folosi armele noastre împotriva obiectivelor militare ale acelor ţări care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalaţiilor noastre”, a indicat Putin.