Ucraina: Planul de pace african, „dificil de implementat”, potrivit Moscovei

Delegația de mediere africană l-a îndemnat sâmbătă pe Vladimir Putin să pună capăt „războiului”, avansând propuneri pe care Kremlinul le consideră însă „foarte greu de pus în aplicare”, la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins inițiativa, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Războiul nu poate continua la nesfârșit (…). Vrem ca acest război să se încheie”, a declarat președintele sud-african Cyril Ramaphosa, în fruntea delegației de mediatori africani, la o întâlnire cu Putin la Sankt Petersburg (nord-vestul Rusiei).

Potrivit lui Ramaphosa, propunerile de pace africane se rezumă la 10 puncte, printre care „dezescaladarea de ambele părți”, „recunoașterea suveranității” țărilor, așa cum este recunoscută de ONU, „garanții de securitate” pentru toate părțile, ridicarea obstacolelor în calea exportului de cereale prin Marea Neagră, „eliberarea prizonierilor de război” și reconstrucția.

La finalul reuniunii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris planul african ca fiind „foarte dificil de pus în aplicare”.

Cu toate acestea, „președintele Putin s-a arătat interesat să îl examineze”, a declarat el, citat de agențiile de presă ruse.

În afară de Ramaphosa, delegația a inclus alți trei președinți: Macky Sall (Senegal), Hakainde Hichilema (Zambia) și Azali Assoumani (Comore), actualul președinte al Uniunii Africane, precum și reprezentanți din Congo, Uganda și Egipt.

Reconstrucție

Reconstrucția Ucrainei se va afla în centrul conferinței programate să aibă loc la Londra la mijlocul acestei săptămâni. Aceasta va fi a doua ediție a conferinței de la începutul invaziei rusești, după cea de anul trecut de la Lugano, în Elveția.

Oficiali din peste 60 de țări și sute de șefi ai marilor companii mondiale sunt așteptați să participe miercuri și joi, a anunțat sâmbătă guvernul britanic.

„Reconstrucția economiei ucrainene este la fel de importantă ca și strategia sa militară”, urmează să declare premierul britanic, Rishi Sunak, la începutul acestei reuniuni, la care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va vorbi prin videoconferință.

La mai mult de un an de la începutul ofensivei rusești, Banca Mondială a estimat că Ucraina are nevoie de 14 miliarde de dolari pentru a repara pagubele provocate de lupte.

Însă repunerea pe picioare a economiei țării va costa 441 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu recent realizat de Banca Mondială, ONU, Uniunea Europeană și guvernul ucrainean. Această cifră va crește pe măsură ce conflictul continuă.

Continuarea dialogului

Un alt eveniment viitor este summitul Rusia-Africa, programat la sfârșitul lunii iulie la Sankt Petersburg, pentru care liderii africani și Putin și-au afirmat sâmbătă „voința politică de a continua dialogul”, a declarat Dmitri Peskov.

„Suntem deschiși la un dialog constructiv cu cei care doresc pacea bazată pe principiile justiției și pe luarea în considerare a intereselor legitime ale părților”, le-a spus Putin liderilor africani.

Africa a fost grav afectată de creșterea prețurilor la alimente și de impactul ofensivei Rusiei asupra comerțului mondial. Cu toate acestea, Africa de Sud refuză să condamne Rusia pentru agresiunea sa și este criticată pentru apropierea sa față de Kremlin.

Rusia, la rândul său, încearcă să atragă liderii africani în tabăra sa, susținând că este un bastion împotriva imperialismului și acuzând Occidentul că se folosește de sancțiuni pentru a bloca exporturile rusești de cereale și îngrășăminte, care sunt esențiale pentru Africa.

Delegația africană a sosit în Rusia a doua zi după o călătorie la Kiev, unde, potrivit președinției africane, membrii săi au avut „discuții constructive” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a respins totuși propunerile.

„O înșelăciune” din partea Moscovei

Zelenski a respins oferta de mediere africană, denunțând o „înșelăciune” a Moscovei în plină contraofensivă a forțelor sale armate.

În timp ce Vladimir Putin s-a declarat vineri convins că contraofensiva Kievului nu are „nicio șansă” de reușită, Ucraina susține că a eliberat o mână de orașe și aproximativ o sută de kilometri pătrați, în principal pe frontul de sud.

Între timp, în sudul Ucrainei, bilanțul inundațiilor provocate de distrugerea unui baraj pe râul Nipru săptămâna trecută s-a agravat și mai mult.

În zonele aflate sub control rusesc, bilanțul victimelor a crescut de la 17 la 29 de morți, potrivit lui Andreï Alekseïenko, șeful ocupației ruse din regiunea Herson. La rândul său, Ministerul ucrainean de Interne raportează acum 16 morți și 31 de dispăruți. La 12 iunie, bilanțul era de 10 morți și 41 de dispăruți.

În cursul zilei de sâmbătă, forțele ruse au efectuat 37 de lovituri aeriene și au lansat 19 atacuri cu rachete cu lansatoare MLRS, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Amenințarea rachetelor și a atacurilor aeriene rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei, în condițiile în care inamicul continuă să își concentreze eforturile pe axele Liman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka, iar luptele intense continuă”, a precizat ministerul într-un comunicat.

În timp ce Kievul face presiuni pentru a adera cât mai repede la NATO, președintele american Joe Biden a asigurat Washingtonul că Ucraina nu va beneficia de niciun tratament special în procesul de aderare la NATO.

Aceste remarci vin înaintea următorului summit anual al NATO, care va avea loc la Vilnius, în Lituania, pe 11 și 12 iulie.