Ucraina şi Polonia au ajuns la un acord în chestiunea exhumării victimelor masacrului de la Volînia

 Premierul polonez Donald Tusk şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au anunţat miercuri, la Varşovia, un acord pentru realizarea de exhumări ale victimelor masacrului de la Volînia, comis de naţionalişti ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, un diferend istoric ce apasă asupra relaţiilor bilaterale, în pofida alianţei lor actuale în războiul provocat de invazia rusă, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Vorbind la o conferinţă de presă comună, cei doi lideri şi-au exprimat satisfacţia că au găsit „un limbaj comun şi un plan de acţiuni comune în chestiunea masacrului de la Volînia”, a spus Tusk, care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Zelenski pentru „angajamentul său personal faţă de această chestiune”, adăugând că acordul este rezultatul „unui exerciţiu de empatie reciprocă”, transmite Agerpres.

„Nu voi permite ca această moştenire dificilă şi dramatică să fie exploatată în unele jocuri politice din Polonia”, a mai spus Tusk, în contextul în care aceasta este o temă de dezbatere pentru alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în luna mai, promiţând că va continua să depună eforturi „pentru o soluţie rapidă şi definitivă a acestei probleme”.

La rândul său, Zelenski a recunoscut că este important ca „familiilor poloneze să li se permită să îi înmormânteze pe cei dragi cu demnitate”, subliniind că „nu este vorba despre politică, ci este ceva complet natural”.

„Masacrul de la Volînia”, cum este cunoscut în Polonia, se referă la execuţia a aproximativ 120.000 de civili polonezi între anii 1943 şi 1945 în regiunea istorică Galiţia (în prezent parte a Ucrainei) de către naţionaliştii ucraineni conduşi de Stepan Bandera, considerat erou naţional în Ucraina şi criminal de război în Polonia.

Multe dintre victime au fost împinse în bisericile din satele lor, unde li s-a dat foc. Se estimează că în jur de 20.000 de ucraineni au fost ucişi în represaliile care au urmat apoi din partea polonezilor.

Cele două ţări au interpretări diferite asupra acestui episod istoric ce încă le afectează relaţiile bilaterale, în pofida alianţei lor actuale în războiul cu Rusia în care Varşovia s-a evidenţiat ca un susţinător militar ferm al Kievului.

În 2013, parlamentul polonez a recunoscut masacrul comis de Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) în cel de-al Doilea Război Mondial drept „purificare etnică cu caracteristicile unui genocid”, în timp ce Ucraina continuă să se refere la evenimentele din Volînia ca la o parte a conflictului dintre Polonia şi Ucraina ce a afectat ambele naţiuni.

Guvernele polonez şi ucrainean conveniseră în 2022 un acord ce permitea Poloniei să participe la exhumările din gropile comune din vestul Ucrainei, dar iniţiativa nu a mai fost implementată în contextul războiului declanşat prin invazia rusă.

Polonia cere de mult timp acces în locurile din Ucraina unde se estimează că au fost îngropate victimele masacrului de la Volînia, pentru ca acestea să fie exhumate de acolo înaintea unor funeralii adecvate.