UDMR, în continuare nemulțumită de Codul administrativ: Este un pas înapoi în ceea ce privește drepturile minorităţilor

UDMR este în continuare nemulțumită de forma Codului administrativ adoptată prin ordonanță de urgență, susținând că aceasta reprezintă un regres în ceea ce privește drepturile minorităților și că, în loc să contribuie la descentralizare, noua legislație centralizează, sporind birocrația.

UDMR anunță, într-un comunicat de presă, că își va susține amendamentele când OUG va ajunge în Parlament.

„Atunci când a formulat amendamente la Codul Administrativ elaborat anul trecut, UDMR a avut ca obiectiv respectarea, menţinerea si extinderea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, inclusiv cea maghiară. Deși noul act normativ a fost adoptat de Parlament, ulterior, prin OUG au fost anulate, ignorate numeroase propuneri importante pentru comunitatea maghiară. Textul actului normativ conţine, de asemenea, prevederi care constituie regres în reglementare faţă de forma anterior aflată în vigoare, deoarece ele dau naștere unor interpretări juridice – iar aceste interpretări pot genera dispute juridice suplimentare. De asemenea, UDMR susţine ideea descentralizării, deoarece considerăm că problemele locale pot fi cel mai bine rezolvate la nivel local, însă noul cod administrativ centralizează, ceea ce nu face decât să sporească birocraţia. În 2019, nivelul drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale este diminuat în România, în timp ce ţara se consideră model în privinţa gestionării situaţiei acestor minorităţi. În ansamblu, noul Cod Administrativ reprezintă un regres, un pas înapoi în ceea ce privește drepturile minorităţilor raportat la prevederile aflate până în prezent în vigoare”, afirmă Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat.

Criticile UDMR:

1. Se elimină principiul drepturilor câstigate: prin modificări legislative din anul 2006 minorităţilor naţionale din România li s-a garantat menţinerea drepturilor de folosire a limbii materne chiar dacă, în anumite situaţii, ponderea minorităţii respective dintr-o localitate scade sub pragul de 20 procente, stabilit de lege. Potrivit noii versiuni a Codul Administrativ, acest aspect este valabil numai până la data validării rezultatelor următorului recensământ, acesta însemnând practic desfiinţarea principiului dreptului câstigat.

2. Documentele Consiliului Local vor fi aduse la cunostinţă publică numai în limba română. Până în prezent, ordinea de zi si hotărârile cu caracter normativ trebuiau făcute publice si în limba minorităţii. (OUG conţine două dispoziţii contradictorii privind această problemă: una prevede că documentele sedinţei trebuie aduse la cunostinţă publică numai în limba română, iar cealaltă dispoziţie prevede ca proiectul ordinii de zi si hotărârile adoptate să fie publicate si în limba minorităţii naţionale – acest aspect conferă posibilitatea unor dispute de interpretare juridică, care vor face imposibilă aplicarea legii pentru minorităţile naţionale).

3. În localităţile unde ponderea unei minorităţi naţionale este de cel puţin 20%, autorităţile administraţiei publice locale si alte instituţii publice vor asigura folosirea si a limbii minorităţii naţionale în relaţiile cu membrii unei comunităţi naţionale, spre deosebire de forma anterioară aflată în vigoare, care prevedea obligaţia de a asigura folosirea limbii minorităţii respective.

4. A fost eliminat articolul 612 al formei parlamentare introdus pentru unităţile administrativ-teritoriale în care ponderea unei minorităţi naţionale a scăzut sub pragul legal conform recensământului organizat ulterior anului 2001, iar obligaţia legală de asigurare a folosirii limbii minorităţii naţionale nu a fost pus în aplicare din vina autorităţilor administraţiei publice locale, desi exista această obligaţie legală prin Legea nr.215/2001.

5. Forma parlamentului prevedea asigurarea dreptului de folosire a limbii materne la companiile de transport public, furnizorii de servicii (energie termică si apă), si instituţia prefectului – însă textul ordonanţei de urgenţă a guvernului nu include aceste aspecte.

6. Se elimină posibilitatea prevăzută în forma parlamentară ca în localităţile unde ponderea unei minorităţi naţionale depăseste 20% să existe indicatoare multilingve pentru străzi, pieţe si parcuri.

Amendamente incluse în a doua OUG:

1. În cazul indicatoarelor de la intrarea în localităţi si al inscripţiilor de pe faţada instituţiilor, a fost eliminat termenul bilingv (s-a revenit la starea iniţială, vor fi menţinute indicatoarele cu denumirile localităţilor care, conform tradiţiilor istorice, erau trecute în multe localităţi în mai multe limbi)

2. Pe baza principiului autonomiei locale, a fost stabilit dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a decide la nivel local în privinţa aplicării drepturilor lingvistice, în localităţile unde procentul minorităţii naţionale nu atinge pragul prevăzut de lege. Reglementarea este valabilă pentru orase precum Zalău, Brasov sau Turda. (Acest aspect ar fi fost cu adevărat singurul progres al codului pentru anumite localităţi, anulat însă prin faptul că guvernul a eliminat principiul drepturilor câstigate.)

De asemenea, credem că este extrem de discutabilă reglementarea care prevede că interesul public naţional are prioritate faţă de interesul public local: deoarece nu există o definiţie precisă a conceptului de interes public, prevederea poate fi interpretată, conferă posibilitatea de abuz nu doar în relaţia dintre majoritate si minoritate, dar este si dăunătoare pentru administraţia publică din România în ansamblul ei. Poziţia UDMR este clară: comunitatea locală cunoaste cel mai bine problemele de la nivel local, decizia trebuie să rămână în atribuţia lor.

OUG va fi readusă din nou pentru dezbatere în Parlament în toamnă – reprezentanţii Uniunii îsi vor susţine în continuare amendamentele propuse anterior.

Ordonanța de urgență prin care s-a aprobat Codul administrativ a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial, actul normativ cuprinzând inclusiv modificările operate în ședința de Guvern de miercuri pentru folosirea limbilor minorităților în administrația locală (detalii aici).

Foto: Cseke Attila Facebook