UE: Cei 27 încearcă să deblocheze reforma politicii de migrație

Miniștrii europeni de interne se reunesc joi la Luxemburg pentru a încerca să iasă din impasul în care se află spinoasa reformă a politicii de migrație, care prevede solidaritatea între statele membre în ceea ce privește primirea refugiaților și examinarea accelerată a anumitor cereri de azil la frontiere, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Comisia Europeană și-a exprimat optimismul cu privire la șansele unui progres, pe care mai mulți diplomați le estimează la „50-50”, având în vedere natura problemei migrației.

Un acord între cei 27 ar deschide calea negocierilor cu Parlamentul European, în vederea adoptării reformei înainte de primăvara anului 2024.

Propunerea de compromis prezentată de Suedia, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE, prevede o solidaritate europeană obligatorie, dar „flexibilă”. Statele membre ar urma să fie obligate să primească un anumit număr de solicitanți de azil care sosesc într-o țară din UE supusă presiunii migratorii („relocări”) sau, în caz contrar, să aducă o contribuție financiară țării respective.

Aceasta este o încercare de a găsi un echilibru între țările mediteraneene de primă sosire, care ar dori relocări automate în alte țări din blocul comunitar, și țări precum Ungaria și Polonia, care refuză să li se impună solicitanții de azil.

Discuțiile se concentrează pe o compensație financiară de aproximativ 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil care nu este relocat, potrivit mai multor surse diplomatice.

„Nu se poate cere anumitor state membre să accepte relocări în timp ce altele nu au nimic de făcut, ar fi de nesusținut”, a explicat marți comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul unui briefing de presă.

Celălalt text prezentat miniștrilor obligă statele membre să pună în aplicare o procedură accelerată de examinare a cererilor de azil la frontierele lor pentru un anumit număr de migranți care, în mod clar, nu sunt eligibili pentru o astfel de protecție deoarece provin dintr-o țară considerată „sigură”. Scopul este de a facilita respingerea acestora.

„Nu există niciun motiv pentru care persoanele din Albania, Pakistan sau Turcia ar trebui să fie tratate în același mod ca și cele din Afganistan, Siria sau Sudan”, a comentat Ylva Johansson.

„Un model defectuos”

O serie de țări, printre care Ungaria și Polonia, și-au exprimat opoziția față de propunerile de reformă în timpul discuțiilor, potrivit unor surse diplomatice. Deciziile sunt luate cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că pentru a se ajunge la un acord este nevoie de sprijinul a 15 din cele 27 de țări, reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Problema migrației a revenit în topul agendei celor 27, cu o creștere a sosirilor în UE după o pauză legată de pandemie. Tendința este de a adopta o abordare din ce în ce mai restrictivă, în timp ce extrema dreaptă a înregistrat recent succese electorale în mai multe țări ale UE.

În septembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa de pact privind migrația și azilul, care cuprinde un pachet de măsuri, în încercarea de a relansa o reformă care a intrat în impas de la criza migrației din 2015-2016 și eșecul cotelor de repartizare a solicitanților de azil.

Europarlamentarul francez Fabienne Keller (Renew Europe, centriști și liberali), raportor pentru regulamentul privind procedura de azil la frontiere, a cerut statelor membre să avanseze. „Nu putem permite Consiliului să nu reușească să găsească compromisuri cu privire la regulamente. Dacă acesta nu respectă etapele convenite, întregul Pact privind migrația și azilul va fi amenințat”, a avertizat ea.

ONG-ul Oxfam a denunțat dorința UE de a se „baricada”. „Țările UE vor să se eschiveze de la responsabilitatea lor de a primi refugiați”, a declarat Stephanie Pope, descriind procedura propusă la frontieră ca fiind „o copie fidelă a modelului eșuat văzut pe insulele grecești”.

„Acest lucru va duce la închiderea refugiaților, inclusiv a copiilor, în centre asemănătoare unor închisori la marginea Europei și va împiedica dreptul lor la azil”, a condamnat ea.