UE deține o armă secretă de 200 de miliarde de euro care îi conferă o pârghie importantă în negocierile pentru pacea din Ucraina (Politico)

Președintele american Donald Trump se comportă ca și cum ar deține toate cărțile în discuțiile pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Dar Bruxelles-ul are în mânecă o armă secretă de 200 de miliarde de euro, scrie Politico.

După ce au fost excluse de la discuțiile cu SUA și Rusia din 18 februarie privind încheierea războiului din Ucraina, guvernele europene ar putea recurge la opțiunea nucleară – confiscarea activelor suverane rusești care au fost imobilizate după ce Moscova și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în urmă cu trei ani.

Din fericire pentru blocul comunitar, cea mai mare parte a acestor fonduri – aproximativ 200 de miliarde de euro – este deținută în instituția financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, și produce dobândă. Statele Unite, pe de altă parte, dețin doar 5 miliarde de dolari.

Confiscarea acestor active este o opțiune drastică care ar garanta aproape sigur Europei un loc mai important la masă, după ce a fost exclusă de SUA și Kremlin în cadrul recentelor discuții de la Riad, Arabia Saudită.

Cu toate acestea, în timp ce miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale se reunesc săptămâna aceasta în Africa de Sud pentru reuniunea G20, guvernele UE sunt în continuare divizate cu privire la întrebarea dacă deblocarea acestor fonduri i-ar dovedi lui Trump că Bruxelles-ul încă mai are forță – sau ideea dacă s-ar întoarce împotriva sa.

În contextul amenințării iminente a dezangajării SUA din Ucraina, adepții liniei dure împotriva Rusiei susțin că deblocarea fondurilor și predarea lor Kievului ar permite țării devastate de război să câștige avantajul pe câmpul de luptă și să reziste cererilor lui Trump de a pune capăt războiului.

„[Cu activele rusești înghețate] putem înlocui sprijinul SUA dacă SUA vor decide în continuare să nu mai sprijine Ucraina”, a declarat luni ministrul estonian de externe Margus Tsahkna.

„Avem active rusești înghețate în valoare de 300 de miliarde de euro în Europa și trebuie să le folosim”, a declarat Tsahkna jurnaliștilor la Bruxelles, alături de omologii săi din Danemarca, Suedia, Lituania și Letonia. (Deși valoarea exactă a activelor rusești înghețate în Europa nu este clară, numărul este în general acceptat ca fiind mai apropiat de 200 de miliarde de euro decât de 300 de miliarde de euro).

Țările baltice și nordice, vecine ale Rusiei, consideră că banii ar trebui să fie dați imediat Ucrainei. Această poziție este susținută de Polonia, Cehia și de cel mai înalt diplomat al UE, fostul premier estonian, Kaja Kallas.

„Nu accept argumentul că este problematic din punct de vedere juridic … avem nevoie [de] voința politică de a o face”, a declarat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, într-un interviu acordat POLITICO, adăugând că capitalele sceptice “trebuie să prezinte argumente mai puternice pentru care nu o facem”.

Dar tabăra adversă din Europa conține numele mari – Franța, Germania, Italia, Spania și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – care se tem că, prin confiscarea fondurilor, UE ar speria investitorii internaționali și ar renunța la cel mai mare avantaj al său în negocierile de pace.

„Dacă ar fi să deblochezi [activele] și să le dai [Ucrainei], nu le mai ai și nu le mai poți folosi ca monedă de schimb”, a declarat un diplomat UE din ultima tabără care, la fel ca alții citați în acest articol, a primit anonimatul pentru a discuta despre chestiuni sensibile.

Președintele francez Emmanuel Macron, în timpul unei întâlniri cu Trump în Biroul Oval luni, a insistat că aliații occidentali ar putea utiliza în mod legal veniturile din active în timpul războiului, dar a insistat că ar fi ilegal să se confiște rezervele în sine. Cu toate acestea, el a remarcat că înghețarea acestora oferă o pârghie importantă.

„Face parte din negocierile de la sfârșitul războiului”, a subliniat el.

Kallas însăși a admis că șansele de a confisca fondurile rusești în viitorul apropiat sunt reduse.

„Trebuie să avem sprijinul tuturor pentru acest lucru. Deocamdată nu-l avem”, a declarat ea în timpul unei conferințe de presă luni.

Pârghia activelor înghețate

Tabăra „Nu” susține că deblocarea acum a fondurilor ar submina influența UE în negocierile de pace cu Rusia.

După întâlnirea cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Riad, săptămâna trecută, secretarul de stat american Marco Rubio a sugerat că UE va trebui să se implice în negocierile de pace „la un moment dat” din cauza sancțiunilor pe care le-a impus Rusiei.

Țările europene recunosc că miliardele de euro în active rusești înghețate le conferă o influență suplimentară asupra Kremlinului.

„Dacă ei [Rusia] vor cu siguranță să primească banii înapoi, atunci trebuie să dea ceva în schimbul lor”, a declarat diplomatul UE citat mai sus.

Deși estonianul Tsahkna susține predarea directă către Kiev a acestor fonduri, guvernul său a recunoscut avantajul de a păstra fondurile ca pârghie. Într-un document pregătit pentru o reuniune a miniștrilor de externe ai UE de luni, consultat de POLITICO, Tallinn a scris că „reținerea continuă a activelor servește drept pârghie financiară și diplomatică, asigurându-se că Rusia are un stimulent clar și tangibil pentru a negocia o înțelegere și a compensa Ucraina”.

Cei 27 de lideri ai UE au stabilit, de asemenea, prin lege că activele vor rămâne înghețate până când Rusia va accepta să plătească despăgubiri postbelice Ucrainei.

Țările se gândesc la rezerva de 200 de miliarde de euro ca la o bonitate pentru a acoperi costurile exorbitante ale reconstrucției Ucrainei, estimate la 486 de miliarde de dolari de Banca Mondială.   

„Mulți sunt împotriva deblocării, deoarece consideră că aceștia sunt bani pentru reconstrucție”, a declarat un al doilea diplomat UE.

Anul trecut, grupul G7 al țărilor industrializate a ajuns la un acord, după negocieri dificile, pentru a utiliza profiturile generate de active pentru a susține un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Miniștrii de finanțe din G7 se vor reuni din nou la Cape Town miercuri și joi, în cadrul G20, pentru a discuta despre viitorul lor sprijin pentru Ucraina.