UE înăsprește regulile pentru țările terțe scutite de viză. Decizia are rolul de a proteja spațiul Schengen

Consiliul UE (reprezentanții statelor membre) a făcut miercuri un pas spre înăsprirea semnificativă a condițiilor de acces în Uniunea Europeană pentru cetățenii din afara blocului comunitar. Decizia trebuie să treacă printr-un complex proces de negociere înainte de a intra în vigoare, dar arată direcția spre care se îndreaptă Uniunea Europeană, confruntată cu o nouă creștere a numărului de migranți ilegali.

Astfel, ambasadorii statelor membre UE reuniți în Consiliu au convenit miercuri asupra poziției lor cu privire la un proiect legislativ de actualizare a mecanismului care permite UE să reintroducă viză pentru anumite țări terțe dacă statisticile arată că aceste călătorii fără viză sunt folosite în mod abuziv sau contravin intereselor UE.

În cadrul mecanismului actualizat, UE va dispune de următoarele noi motive pentru a suspenda regimul fără vize:

– lipsa de aliniere a unei țări terțe scutite de vize la politica UE în materie de vize, în cazurile în care acest lucru ar putea duce la o creștere a numărului de sosiri în UE, de exemplu, din cauza proximității geografice a țării respective față de UE
– funcționarea unui sistem de acordare a cetățeniei investitorilor, prin care cetățenia este acordată fără nicio legătură reală cu țara terță în cauză, în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite
– amenințări hibride și deficiențe în legislația sau procedurile privind securitatea documentelor

Statele membre au decis să includă, de asemenea, posibilitatea de a suspenda regimul de scutire de vize în cazul unei deteriorări semnificative și bruște a relațiilor externe ale UE cu o țară terță, în special atunci când aceasta se referă la drepturile omului și la libertățile fundamentale.

Rămân în vigoare următoarele motive existente: o creștere substanțială a numărului de cetățeni ai țărilor terțe cărora li se refuză intrarea sau a căror ședere depășește perioada de ședere; o creștere substanțială a numărului de cereri de azil nefondate din partea resortisanților unei țări terțe pentru care rata de recunoaștere este scăzută; o scădere a cooperării cu UE în ceea ce privește readmisia persoanelor cărora li s-a cerut să părăsească teritoriul UE și un risc sau o amenințare iminentă la adresa ordinii publice sau a securității interne (de exemplu, din cauza unei creșteri a numărului de infracțiuni penale).

Mandatul de negociere al Consiliului detaliază și pragurile de declanșare a mecanismului de reintroducere a vizelor. Aceste praguri cuantifică creșterile în: cazurile de refuz de intrare și de depășire a perioadei de ședere; cererile de azil nefondate; și infracțiunile penale grave. Statele membre au stabilit această cifră la 30%. Pe de altă parte, pragul pentru a evalua dacă o rată de recunoaștere a cererilor de azil ar trebui considerată ca fiind scăzută a fost stabilit la 20%.

În cazul în care nu se găsește nicio soluție pentru remedierea situației, UE poate decide să revoce definitiv regimul de călătorie fără viză.

Pașii următori. Acordul de miercuri cu privire la o poziție comună va permite Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European, după ce acesta își va stabili propria poziție, pentru a conveni asupra unui text juridic final.

În prezent, UE aplică un regim de scutire de viză în raport cu 61 de țări din afara UE, două regiuni administrative speciale ale Chinei (Hong Kong și Macao) și o autoritate teritorială care nu este recunoscută ca stat de cel puțin un stat membru al UE (Taiwan). În cadrul acestui regim, cetățenii țărilor din afara UE care dețin un pașaport biometric pot intra în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată fără a avea nevoie de viză.

Printre acestea se numără Moldova și Ucraina, SUA, țările din Balcanii de Vest, state din America de Sud și de Nord, dar și din Orientul Mijlociu.