UE intenționează să adapteze constrângerile bugetare la fiecare stat membru

Comisia Europeană a propus miercuri o modernizare a normelor sale bugetare care să adapteze mai bine evoluția cheltuielilor statelor membre la nivelul de îndatorare al acestora, prevăzând în același timp un sistem de sancțiuni mai credibil, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.

Reforma propusă a normelor „Pactului de stabilitate și de creștere” menține ratele de referință emblematice: un deficit public general limitat la 3% din PIB-ul național și un plafon al datoriei publice de 60% din PIB. Însă, pentru a promova investițiile, Comisia dorește să ofere guvernelor mai mult spațiu de manevră în ceea ce privește politicile pe care le pun în aplicare pentru a corecta datoriile excesive.

Normele actuale erau nerealiste și nu erau respectate. Acestea prevedeau căi de corecție atât de severe încât ar fi impus un tratament de austeritate distructiv pentru țările cu cele mai mari dificultăți. O procedură de deficit excesiv poate duce, teoretic, la amenzi care, de fapt, nu au fost niciodată aplicate.

Concret, Comisia propune ca, în viitor, fiecare stat membru să definească o traiectorie bugetară de referință pe o perioadă de patru ani, adaptată la situația sa financiară, pentru a obține „un deficit credibil care să rămână sub 3% din PIB”.

Fiecare țară își va prezenta apoi planul său bugetar, care va include și propuneri de reforme și investiții, după modelul planurilor europene comune de redresare finanțate din datorie, care au avut succes.

Țările care se angajează să realizeze aceste reforme și investiții ar putea beneficia de încă trei ani pentru a se adapta, ceea ce înseamnă un total de șapte ani pentru a reveni pe calea cea bună.

Planurile naționale vor fi evaluate de Comisie și de alte state membre în cadrul Consiliului UE, iar apoi vor fi monitorizate pe baza unui raport anual de progres prezentat de fiecare capitală.

Pentru a simplifica această monitorizare, executivul UE s-ar concentra pe un singur indicator, evoluția nivelului cheltuielilor publice.

Pentru a contrabalansa această flexibilitate crescută, Bruxelles-ul spune că vrea să introducă sancțiuni „mai eficiente” prin reducerea cuantumului acestora, care ar putea ajunge teoretic până la 0,5% din PIB până acum.

„Normele bugetare (noi) se vor concentra pe reducerea datoriei acolo unde aceasta este ridicată, pe baza unor planuri definite de statele membre, care vor trebui să respecte condițiile stabilite de UE”, a rezumat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.

Ideea Comisiei este de a reconcilia așa-numitele țări „frugale” din nordul Europei, care doresc o aplicare mai strictă a normelor, și statele supraîndatorate din sud, care doresc mai multă libertate de a investi.

„Vrem să punem creșterea și stabilitatea pe același plan”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Bruxelles-ul speră ca ideile prezentate miercuri să conducă la o propunere legislativă anul viitor, înainte de reactivarea planificată la începutul anului 2024 a Pactului de stabilitate suspendat de la criza Covidiu în 2020.