UE, într-un moment de răscruce al secolului: cum consolidăm competitivitatea economiilor noastre, protejând modelul social de piață? (Op-ed)

Op-ed de Charles Michel, președintele Consiliului European:

Europa și lumea întreagă s-au confruntat în ultimii ani cu provocări de ordin global: combaterea încălzirii globale, pandemia, războiul pe teritoriul european, criza energetică. Și-au făcut apariția, de asemenea, tentația de a se retrage în sine și punerea sub semnul întrebării a principiilor de bază ale coexistenței pașnice și cooperării.

În ultimii patru ani, integrarea europeană a făcut pași uriași pentru a-i proteja mai bine pe europeni de aceste crize de o magnitudine fără precedent. În centrul acțiunii noastre comune se află valorile demnității umane, democrației și solidarității, la care aderăm.

În decembrie 2019, am luat decizia istorică de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. De atunci, și alții au urmat aceeași cale. Decizia noastră europeană a fost apoi pusă în aplicare prin intermediul Pactului verde, care organizează în mod concret această tranziție.

În 2020, pandemia a fost un șoc sanitar și emoțional pentru noi toți, pentru societățile și economiile noastre. Dar ne-am unit rapid forțele, toți cei 27 de membri, finanțând cercetarea în materie de vaccinuri și achiziționarea comună a acestora, precum și coordonând eforturile noastre de protejare a cetățenilor și a întreprinderilor de criza economică. Am adoptat apoi un plan de redresare masiv și fără precedent, finanțat în comun de cei 27 de membri.

După pandemie, războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a fost al doilea șoc major. Nu voi uita niciodată apelul telefonic al președintelui Zelenski din 24 februarie 2022, la ora 3 dimineața. „Este o invazie pe scară largă”, mi-a spus el. Cu atât mai puțin nu pot uita reuniunea Consiliului din seara aceleiași zile. Când Volodîmîr Zelenski a dispărut de pe ecranul prin care ni s-a adresat, am înțeles că Europa trecea printr-un moment decisiv. Împreună cu cei 27 de șefi de stat sau de guvern, am considerat că era vorba de un atac nu numai asupra Ucrainei, ci și împotriva sistemului nostru de valori democratice. Am decis să sprijinim Ucraina cu toate mijloacele necesare: umanitare, financiare și, pentru prima dată în istoria Uniunii, chiar și militare.

Pandemia și, apoi, revenirea războiului pe continentul nostru au marcat un moment de cotitură. În cadrul unui Consiliu European crucial desfășurat la Versailles, la o lună de la atacul Rusiei, am decis să ne asumăm o mai mare responsabilitate comună pentru securitatea noastră, consolidând suveranitatea noastră europeană. Luăm măsuri pe trei axe: creșterea capacităților noastre de apărare, reducerea dependențelor noastre energetice și consolidarea bazei noastre economice, în special în domeniul tehnologic.

În cele din urmă, ne-am angajat într-o mai mare măsură în colaborarea cu restul lumii. Obiectivul UE este de a fi mai puternică pentru a-și apăra interesele și de a avea o influență mai mare în gestionarea provocărilor globale. Ne consolidăm legăturile strategice cu alte regiuni importante ale lumii. În special cu Africa, a cărei dezvoltare și tranziție verde sunt esențiale și cu care am redefinit modelul cooperării noastre.

UE a reușit să își consolideze unitatea și să își dezvolte autonomia strategică făcând față crizelor majore ale ultimilor patru ani. Însă mediul internațional devine tot mai volatil și mai complex. Ordinea internațională bazată pe norme era deja pusă la încercare, iar în prezent ea este încălcată în mod tulburător de un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Concurența pentru resurse și tehnologii se intensifică, stârnind tendințe protecționiste și chiar împingând lumea către confruntări periculoase.

Aceste provocări sunt prea ample pentru ca o națiune să le poată aborda de una singură. Ne regăsim probabil într-un moment de răscruce al secolului. Acum mai mult ca niciodată, UE trebuie să își definească poziția, cu o abordare bazată pe acțiuni colective. Cu cât vom fi mai uniți, cu atât vom fi mai puternici și stăpâni pe destinul nostru.

Pentru a pregăti orientările noastre strategice pentru anii următori, ne reunim joi și vineri la Granada cu cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Cum să consolidăm competitivitatea și reziliența economiilor noastre, cum să valorificăm întregul potențial al tranziției climatice și al celei digitale, protejând modelul nostru social de piață care se află în centrul proiectului nostru? Cum să ne îmbunătățim capacitățile de apărare și cum să le fundamentăm pe o bază industrială solidă? Cum să conferim acțiunii noastre internaționale o influență pe măsura puterii noastre economice? Cum să rămânem un continent deschis către lume, asigurând totodată o gestionare riguroasă a migrației, cu respectarea drepturilor și valorilor fundamentale?

În cele din urmă, cum vom pregăti Uniunea Europeană – programele, bugetul și metodele sale decizionale – pentru a primi în cadrul său până la zece țări candidate, a căror integrare, atunci când vor fi pregătite, constituie un imperativ geopolitic esențial atât pentru ele, cât și pentru noi?

Pe scurt: ce dorim să realizăm împreună în următorii ani și cum putem face ca mijloacele noastre să se ridice la înălțimea ambițiilor noastre? Aceste întrebări se vor afla, fără îndoială, în centrul dezbaterii democratice care se va desfășura în contextul alegerilor pentru Parlamentul European.

Această reflecție care va fi început la Granada, o vom continua la fiecare dintre următoarele noastre reuniuni, în vederea ajungerii la un acord, în luna iunie, cu privire la Agenda strategică a UE pentru 2024-2029.

Lumea privește spre continentul nostru european. Unii speră să eșuăm. Alții contează pe Europa pentru a arăta calea către o lume mai durabilă, mai prosperă, mai justă și mai sigură. Și aceasta este ceea ce își doresc cetățenii noștri: să fim o forță a schimbării pentru a le îmbunătăți viața de zi cu zi. Este responsabilitatea noastră, în calitate de lideri, să demonstrăm că putem lucra împreună.