UE îşi păzeşte banii de hoţi. Parlamentul European votează joi ca ţările membre care nu respectă statul de drept să nu mai aibă acces la fonduri europene

Țările din UE care încalcă regulile statului de drept vor avea fondurile europene blocate, dar vor fi obligate să facă plățile către beneficiari în proiectele europene deja angajate. Prevederea apare într-un proiect de regulament al Comisiei Europene care va fi dezbătut miercuri de Parlamentul European. Tot Parlamentul European va vota joi raportul privind acest draft.  Pentru România, prevederea e de maxim interes, pentru că Bucureștiul este deseori criticat atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene (raportul MCV), cât și în cele ale Consiliului Europei (rapoartele Comisiei de la Veneția).

Foto: Liderii de facto ai României (Liviu Dragnea), Ungariei (Viktor Orban) și Poloniei (Jarosław Kaczyński)

”Proiectul va trece fără probleme la vot, principalele grupuri din Parlamentul European sunt în favoarea lui – popularii, socialiștii, ALDE și verzii”, au declarat pentru G4Media.ro mai mulți eurodeputați în avanpremiera votului de joi.

Cum va funcționa mecanismul? Comisia Europeană constată eventuale încălcări ale statului de drept pe baza concluziilor proprii sau a rapoartelor unor organisme internaționale, cere statului membru remedierea, dacă nu sunt remediate propune stoparea fondurilor UE. Propunerea trebuie aprobată și de Consiliul UE (formatul în care statele membre sunt reprezentate de miniștri).

Aici intervine marea inovație a Comisiei Europene: pentru ca propunerea de sancționare să fie respinsă de Consiliul UE e nevoie de majoritate calificată. Adică 55% dintre statele membre (în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Cu alte cuvinte, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.

Parcursul proiectului: După ce este votat de Parlamentul European, proiectul legislativ al Comisiei Europene trebuie să intre într-o procedură complicată de negociere între Parlament, Consiliul UE (în formatul Afaceri General) și Comisia Europeană. Forma finală va fi supusă din nou unui vot în Parlamentul European. E o procedură de durată și e de așteptat ca la nivelul Consiliului UE să existe rezistență din parte unor state membre față de tentativa Comisiei Europene de a-și atribui noi puteri. De altfel, potrivit unor surse europene, serviciul juridic al Consiliului UE a emis deja un punct de vedere critic asupra propunerii Comisiei Europene, reclamând arbitrariul criteriilor pe baza cărora Comisia ar sancționa un stat membru.

Pe de altă parte, există mari șanse ca propunerea – într-o formă modificată – să treacă în cele din urmă, dat fiind că e sprijinită de statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar aceste state au condiționat practic adoptarea viitorului buget UE de mecanismul care sancționează statele ce derapează de la valorile UE.

CINE?

Iniţiativa aparţine Comisiei Europene, aflată într-un constant război de uzură cu o parte din statele membre care dau semne că valorile pe baza cărora au fost primite în blocul comunitar sunt facultative. Printre acestea se numără Polonia (împotriva căreia Comisia Europeană a declanșat procesul de obținere a sancțiunii maxime, prevăzută de Articolul 7 din Tratatul UE), Ungaria (împotriva căreia Parlamentul European a declanșat aceeași procedură) şi, mai nou România. Puterea de la București a fost criticată constant de Comisia Europeană și Parlamentul European pentru că, prin acţiuni concrete, dar şi prin discursul politic, deraiază de la parcursul pe care şi l-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană.

G4Media.ro a scris în exclusivitate în România în luna martie 2018 despre mecanismul găsit de Comisia Europeană pentru a pedepsi prin înghețarea fondurilor europene statele membre care încalcă statul de drept și independența Justiţiei. Comisia Europeană a anunţat oficial pe 2 mai 2018 propunerea acestui mecanism în proiectul privind bugetul multianual al UE 2021 – 2027. Dacă propunerea Comisiei va fi acceptată de Parlamentul European şi statele membre (Consiliul UE), un stat sancţionat va avea plăţile oprite pe toate programele cu fonduri UE, inclusiv Erasmus, dar acel stat va fi obligat să continue plăţile către beneficiarii finali, astfel încât aceștia să nu aibă de suferit.

Statele net contributoare, printre care Germania, au fost principalele promotoare ale iniţierii acestui mecanism.

Astfel, executivul european propune ca finanţarea prin fonduri comunitare să fie condiţionată de respectarea statului de drept, care, potrivit documentului supus votului parlamentarilor europeni ”este coloana vertebrală a democrației constituționale moderne. Este unul din principiile fondatoare care decurge din tradițiile constituţionale comune ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.”

Potrivit proiectului legislativ, statul de drept garantează că măsurile întreprinse de stat sunt puse în aplicare într-un cadru juridic eficace şi că acestea pot fi examinate și contestate, dacă este necesar, și că acestea pot fi urmate de măsuri reparatorii eficace.

Prin urmare, Parlamentul European este chemat ca, în cadrul mecanismului de codecizie, să voteze propunerea de regulament.

DE CE?

Proiectul supus votului parlamentarilor europeni semnalează că ”o serie de evenimente recente au evidențiat deficienţe generalizate în sistemele naţionale de control și echilibru și au demonstrat că nerespectarea statului de drept poate deveni o preocupare comună gravă în cadrul Uniunii Europene. Drept urmare, instituții precum Parlamentul European, dar și publicul larg au solicitat în mod clar Uniunii Europene să ia măsuri pentru a proteja statul de drept.”

Pentru stabilirea derapajelor de la statul de drept şi a gravităţii acestora, Comisia Europeană consideră că statul de drept este ameninţat în cazul în care sunt încălcate principiile privind investigarea fraudelor, plăţii taxelor şi a actelor de corupţie, tolerarea evaziunii fiscale şi necooperarea cu Oficiul European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).

UNDE?

România a avut parte de cel mai dur raport din cadrul Mecanismului de Cooperare Şi Verificare de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi până în prezent.

Prin urmare, ţara noastră este una din ţările care ar avea de suferit de pe urma unui astfel de regulament european, având în vedere faptul este unul dintre campionii Uniunii Europene la fraudarea fondurilor europene, potrivit Oficiului European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).

Printre personajele vizate de autorităţile europene se numără şi liderul PSD, Liviu Dragnea, care a reclamat la Curtea Europeană de Justiţie raportul OLAF. În opinia jurnalistului luxemburghez Diego Velazquez, specializat în afaceri europene şi în Curtea Europeană de justiţie, intervievat de TVR, demersul lui Dragnea este sortit eşecului şi considerat un act „sfidător şi bizar”.

CE NU MERGE?

Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, a avertizat în repetate rânduri că România este codaşa ţărilor membre la absorbţia fonduriloe eruopene, din cauza lipsei de viziune şi a birocraţiei excesive.

În ciuda apelurilor lui Creţu către autorităţile de la Bucureşti, acestea preferă să încheie Parteneriate public-privat, mult mai greu de controlat şi mai scumpe pentru cetăţean.

CUM?

Proiectul propus votului Parlamentului European prevede posibilitatea ca, proporţional cu deficienţele în ceea ce priveşte statul de drept, să fie suspendată sau redusă finanţatrea în cadrul angajamentelor existente sau interdicția de a încheia noi angajamente cu anumite categorii de destinatari.

”Proporționalitatea va fi asigurată în special ţinând seama de gravitatea situației, de intervalul de timp scurs de la comportamentul relevant, de durata și recurența acestuia, de intenția și de gradul de colaborare a statului membru pentru a pune capăt încălcării statului de drept și de efectele deficienței în cauză asupra fondurilor respective ale Uniunii. (…) Este necesar, de asemenea, să se asigure că cei responsabili pentru deficiențele identificate suportă consecințele. ”, se mai arată în document.

CÂND?

Dacă trece de votul Parlamentului European şi este adoptat apoi prin procesul de codecizie explicat mai sus, regulamentul va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2021, odată cu noul cadru financiar multianual, adică bugetul UE pentru perioada 2021 – 2027. Se estimează că ”prin sporirea protecției împotriva eventualelor practici, omisiuni sau măsuri ale autorităților publice care aduc atingere statului de drept în statul membru vizat și care afectează sau riscă să afecteze capacitatea acestuia de a-și pune în aplicare obligațiile bugetare, propunerea va avea un impact pozitiv asupra bunei gestiuni financiare a bugetului general al Uniunii.

• Documentul supus votului parlamentarilor europeni

Principalele aspecte din propunerea legislativă (Regulament) a Comisiei Europene:

Definițiile termenilor:

(a)„statul de drept” se referă la valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor –, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale, separarea puterilor în stat și egalitatea în fața legii;

(b)„deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept;

(c)„entitate guvernamentală” înseamnă toate autoritățile publice de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, precum și organizațiile din statele membre în sensul [articolului 2 punctul 42] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. […] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

Ce încălcări ale statului de drept vor fi sancționate:

1.Se iau măsuri adecvate în cazul în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special:

(a)funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale;

(b)funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;

(c)controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a) și (b);

(d)prevenirea și sancționarea fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;

(e)recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;

(f)cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul european de luptă antifraudă și cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale.

2.Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

(a)periclitarea independenței sistemului judiciar;

(b)faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;

(c)limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.

Ce sancțiuni poate aplica Comisia Europeană unui stat membru:

1.Se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri adecvate:

(a)în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul articolului 62 literele (a) și (c) din Regulamentul financiar și destinatarul este o entitate guvernamentală:

(1)suspendarea plăților sau a execuției angajamentului juridic sau rezilierea angajamentului juridic în temeiul articolului [131 alineatul (3)] din Regulamentul financiar;

(2)interzicerea încheierii de noi angajamente juridice;

(b)în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate în temeiul [articolului 62 litera (b)] din Regulamentul financiar:

(1)suspendarea aprobării unuia sau mai multor programe sau modificarea acestuia (acestora);

(2)suspendarea angajamentelor;

(3)reducerea angajamentelor, inclusiv prin intermediul unor corecții financiare sau al unor transferuri către alte programe de cheltuieli;

(4)reducerea prefinanțării;

(5)întreruperea termenelor de plată;

(6)suspendarea plăților.

2.Cu excepția cazului în care decizia de adoptare a măsurilor prevede altfel, impunerea măsurilor adecvate nu aduce atingere obligației entităților guvernamentale menționate la alineatul (1) litera (a) sau a statelor membre menționate la alineatul (1) litera (b) de a pune în aplicare programul sau fondul afectat de măsură, în special obligației de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali.

3.Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă.