UE oferă Balcanilor de Vest mai întâi o piață comună, apoi aderarea

Țările din Balcanii de Vest trebuie mai întâi să realizeze reforme și să își creeze propria piață unică înainte de a ajunge la aderarea la UE. Despre acest lucru a vorbit recent Președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, transmite Dnevnik, citată de Rador Radio România.

Șase țări balcanice au promisiuni pentru aderare – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – dar reticența celor 27 de membri UE de a admite noi membri și lipsa reformelor în regiune a amânat procesul. Von der Leyen, care a participat la un summit al Procesului de la Berlin ce a avut loc la Tirana – o inițiativă germană care vizează îmbunătățirea cooperării în Balcanii de Vest – a declarat că UE și regiunea trebuie acum să-și apropie economiile.

„Trebuie să profităm de potențialul… Balcanilor de Vest și să-i aducem mai aproape de piața unică europeană”, a spus ea, la o conferință de presă, în capitala Albaniei. Liderii din întreaga regiune s-au alăturat Ursulei von der Leyen, printre ei fiind și premierul bulgar Nikolai Denkov. Von der Leyen a spus că noul plan de creștere, care va include deschiderea pieței unice a UE către Balcanii de Vest în domenii precum libera circulație a mărfurilor și serviciilor, transportul, energia și piața unică digitală, va necesita, de asemenea, reforme profunde.

„Aceste reforme vor fi însoțite de finanțare pentru investiții din partea UE, dacă vor fi realizate”, a spus ea. Președinta CE a citat cifre care arată că planul economic și de investiții de 30 de miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, propus de UE în 2020, a atras până acum investiții de 16 miliarde de euro în regiune. Von der Leyen a spus că, dacă țările din Balcanii de Vest și-ar crea propria piață comună, aceasta le-ar stimula economiile cu un total de 10%. Potrivit cancelarului german Olaf Scholz, Procesul de la Berlin este „cel mai bun instrument” pentru accelerarea integrării ţărilor din Balcanii de Vest. „Fiecare progres pe care îl faceți pe piața regională comună vă va aduce mult mai aproape de standardele UE”, a spus el la Tirana.

Denkov a susținut ideea convergenței economice între candidații pentru aderarea la UE. „Negocierile cu UE sunt dificile din diverse motive, dar acest lucru nu împiedică țările să se integreze între ele în ceea ce privește comerțul, circulația mărfurilor, capitalului și a oamenilor. Acest lucru le pregătește pentru integrarea lor în Uniunea Europeană”, a spus premierul, citat de BTA.

La rândul său, gazda întâlnirii – premierul albanez Edi Rama – a propus un „statut intermediar” pentru țările candidate. El le-a cerut să participe la lucrările instituțiilor europene în calitate de observatori, fără drept de vot, relatează BTA. „De fapt, înțeleg că ideea a 33, 35 sau 40 de membri UE este destul de greu de prevăzut în aceste vremuri grele. Aș întreba în schimb dacă nu este mai pragmatic să schimbăm drumul de la negocieri de aderare la aderare… Nu ar fi fost mai corect să fie depășit impulsul acestei diviziuni prin introducerea statutului de observator pentru țările aflate în proces de tranziție de la începutul negocierilor de aderare la aderarea cu drepturi depline?”, a spus Rama.

O idee pentru diferite grade de aderare la UE a fost propusă și în septembrie de către experți independenți, care au prezentat o viziune asupra viitorului Uniunii, la solicitarea Franței și Germaniei, care este deja în discuție la nivel de miniștri.

Anul trecut, Serbia, Albania și Macedonia de Nord au semnat acorduri de mobilitate care le permit oamenilor să călătorească și să lucreze în cele trei țări doar cu cărțile de identitate. Luni, cele șase țări au convenit să continue recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale. (Traducerea: Mirela Petrescu)