UE pregătește o ripostă împotriva Big Tech și a băncilor americane în fața tarifelor vamale anunțate de Trump

Una este să taxezi motocicletele Harley-Davidson și whisky-ul bourbon. Altul este să ataci Silicon Valley sau Wall Street. Uniunea Europeană ia în considerare deschiderea unui nou front de luptă, în timp ce președintele Donald Trump se pregătește să impună miercuri așa-numitele tarife reciproce tuturor partenerilor comerciali ai Americii, scrie Politico.

„Ziua eliberării”, așa cum a numit-o Trump, ar marca cea mai mare escaladare în războiul comercial pe care l-a lansat împotriva Canadei, Mexicului și Chinei după învestirea sa la 20 ianuarie. Tarifele universale au urmat în curând pentru oțel și aluminiu și apoi pentru automobile – punând în sarcina Comisiei Europene, executivul UE, să apere interesele economice ale blocului celor 27 de membri.

Până în prezent, Bruxellesul a respectat regulile tradiționale ale războiului comercial, aplicând tarife echivalente unor mărci americane emblematice, precum Harley-Davidson, la tarifele mai mari impuse de Trump asupra metalelor industriale. Răspunsul dintre pentru dinte este menit să „oglindească”, măsurile administrației – dar nu să escaladeze.

Acum, când Washingtonul amenință să pedepsească și mai mult UE, nu doar pentru tarifele existente, ci și pentru ceea ce consideră a fi bariere netarifare, cum ar fi reglementările sale în domeniul tehnologiei, Bruxelles-ul se pregătește să ridice miza.

„Vom aborda aceste negocieri de pe o poziție de forță”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut marți în fața Parlamentului European, în ajunul marelui anunț al lui Trump privind tarifele.

„Europa deține o mulțime de cărți. De la comerț la tehnologie, la dimensiunea pieței noastre. Dar această forță este construită și pe disponibilitatea noastră de a lua contramăsuri ferme. Toate instrumentele sunt pe masă”.

Luând în vizor serviciile americane, Bruxelles-ul s-ar putea gândi la bănci de talie mare precum J.P. Morgan sau Bank of America, sau la jucători din domeniul tehnologiei precum rețeaua socială X a lui Elon Musk, Google sau Amazon.

„Cu siguranță nu excludem un răspuns mai mare, un răspuns mai bun și un răspuns și mai creativ prin intermediul serviciilor, prin [drepturile de proprietate intelectuală]”, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene reporterilor la mijlocul lunii martie.

UE este un exportator net de automobile, produse farmaceutice și alimente către SUA, dar este și un importator net de servicii, ceea ce îi conferă un avantaj mai mare în cazul unui litigiu comercial. (Luând împreună bunurile și serviciile, comerțul transatlantic este de fapt în mare parte echilibrat. UE se bucură de un excedent global de doar 50 de miliarde de dolari, adică aproximativ 3% din comerțul transatlantic anual de 1,7 trilioane de dolari).

„Giganții americani ai tehnologiei, industria financiară și companiile farmaceutice au rădăcini adânci în Europa. Dacă se merge prea departe, Bruxelles-ul ar putea strânge șuruburile: taxe digitale pentru Silicon Valley, măsuri de reglementare pentru Wall Street sau impozite pe exporturile farmaceutice americane”, a declarat Tobias Gehrke, cercetător principal în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe.

„America poate dispune de un băț mai mare, dar Europa are o mulțime de pietre ascuțite de aruncat”.

Lovitură pentru lovitură

În ringul războiului său comercial cu Trump, executivul UE a luptat până acum în aceeași categorie de greutate: lovitură pentru lovitură.

După ce Washingtonul a impus tarife noi și mai largi la importurile de oțel și aluminiu la mijlocul lunii martie, Comisia este pregătită să răspundă cu aceeași monedă, vizând 26 de miliarde de euro în exporturile de bunuri americane. După consultări dificile cu guvernele și întreprinderile din UE, Bruxelles-ul ar trebui să propună aceste liste tarifare chiar săptămâna aceasta.

„Dacă Trump impune tarife reciproce, intrăm într-un joc cu totul nou”, a declarat un diplomat UE, căruia i s-a acordat anonimatul, ca și altora citați în acest articol, pentru a vorbi deschis.

În funcție de planul de acțiune al lui Trump, există două modalități generale prin care Comisia ar putea lovi serviciile.

În primul rând, folosindu-se de reglementările existente pe care le-a construit în ultimii cinci ani, aceasta poate înăspri normele care reglementează Big Tech, poate impozita principalele bănci americane sau poate încetini eliberarea de licențe pentru a face afaceri în UE.

„Când vezi poziționarea din ultimele luni a marilor companii americane de tehnologie, care sunt toate apropiate de Trump, ai impresia că acestea fac lobby la Casa Albă împotriva Europei. De fapt, acestea sunt extrem de vulnerabile la măsuri de retorsiune”, a declarat Yves Melin, partener fondator la firma de avocatură Cassidy Levy Kent.

Un exemplu în acest sens este Legea blocului comunitar privind piețele digitale, care urmărește să limiteze puterea actorilor tehnologici dominanți și să protejeze concurența. Comisia urmează să decidă chiar săptămâna aceasta dacă Apple și Meta încalcă aceste norme.

Dar acesta este, de asemenea, un domeniu în care Bruxelles-ul va fi precaut în a alimenta flăcările.

„Problema cu partea digitală este că, în momentul în care UE face acest lucru, presiunea din partea SUA asupra cadrului de reglementare va crește și mai mult”, a declarat Arnoud Willems, partener pentru comerț internațional la firma de avocatură King & Spalding.

UE ar putea, de asemenea, să restricționeze accesul companiilor americane la contractele publice în temeiul noului său Instrument pentru achiziții publice internaționale. Dacă Bruxelles-ul ar exclude firmele americane de energie sau de consultanță de la contractele publice ale UE, aceasta ar afecta o sursă majoră de venituri.

Bazooka

În ultimă instanță, UE poate folosi „bazooka” sa comercială – Instrumentul de combatere a coerciției. După cum sugerează și numele, acesta ar permite un răspuns cu spectru larg, inclusiv direcționarea serviciilor, dacă Bruxelles-ul ajunge la concluzia că acțiunile SUA sunt excesive.

„Aceste lucruri sunt în principiu … posibile, de exemplu, în cadrul Instrumentului de combatere a coerciției”, a declarat înaltul funcționar UE citat mai sus, atunci când a fost întrebat dacă UE va viza comerțul cu servicii.

În termen de șase luni, Comisia ar putea merge atât de departe încât să deconecteze X-ul lui Musk, să restricționeze drepturile de proprietate intelectuală ale giganților americani din domeniul tehnologiei sau să le interzică să investească în UE.

Într-un caz anti-coerciție, „nu aș fi surprins dacă primele victime ar fi industria tehnologică americană”, a declarat Melin, avocat. 

În timp ce executivul UE ar decide când să folosească această opțiune nucleară, ar avea nevoie de sprijinul a 15 din cele 27 de state membre pentru a decide dacă și cum să atace.

„Multe state membre nu doresc să escaladeze prin declanșarea unui caz anti-coerciție”, a declarat diplomatul UE citat mai sus.

Întreprinderile europene sunt, de asemenea, îngrijorate de posibilitatea de a urma această cale.

„Problema cu toate aceste idei de pârghie este că nu sunt cu adevărat pârghii”, a declarat Luisa Santos, director general adjunct la grupul de lobby al întreprinderilor BusinessEurope.

„Economiile noastre sunt atât de interconectate … încât, chiar dacă impuneți tarife sau orice altă măsură pe partea de servicii, vă veți afecta propriile interese”, a adăugat ea.

Și chiar dacă își semnalează dorința de a escalada, Bruxelles-ul speră, de asemenea, să aducă Washingtonul la masa negocierilor. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, speră ca omologii săi americani să ajungă la un acord care să stabilească un cadru pentru discuții – atunci când următoarea serie de tarife intră în vigoare.

Acestea ar putea implica reducerea taxelor vamale, investiții în firmele americane de apărare, creșterea achizițiilor de gaze naturale lichefiate din SUA sau atenuarea anumitor reglementări.