UE se pregătește să majoreze finanțarea apărării pentru a asigura flancul estic / Cum se prefigurează negocierile dintre statele membre

Comisia Europeană s-a arătat deschisă la noi modalități de finanțare a sprijinului în domeniul apărării pentru Europa de Est, pe măsură ce crește presiunea pentru consolidarea frontierei NATO cu Rusia, scrie Politico.

După o reuniune a miniștrilor de finanțe din UE care a avut loc la Varșovia la sfârșitul săptămânii, comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis a declarat că Comisia este dispusă să ia în considerare opțiuni care merg „dincolo de ceea ce este deja pe masă” și nu a exclus subvențiile pentru țările de la marginea estică vulnerabilă a blocului.

Mișcarea vine pe fondul frustrării crescânde în rândul guvernelor din Europa Centrală și de Est, care suportă greul financiar al consolidării militare a Europei.

Un diplomat UE dintr-o mică țară estică a declarat pentru POLITICO că, chiar dacă țările de la granița cu Rusia și-ar crește cheltuielile de apărare cu 20%, acest lucru nu ar fi suficient pentru a securiza Europa, din cauza dimensiunii reduse a economiilor lor. „Avem nevoie de toată lumea [pentru a crește cheltuielile de apărare]”, a spus diplomatul, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber.

Dombrovskis a fost de acord că țările care se învecinează cu Rusia și Belarus se confruntă cu riscuri majore și probabil au nevoie de sprijin suplimentar. El a declarat că sprijină explorarea unui nou fond interguvernamental, propus inițial de think tank-ul Bruegel săptămâna trecută, care ar permite atât țărilor UE, cât și celor din afara UE să pună în comun bani pentru reînarmarea continentului.

Propunerea a ridicat, de asemenea, posibilitatea participării Comisiei în calitate de acționar direct al fondului.

Dombrovskis a declarat că fondul ar putea contribui la implicarea țărilor din afara UE și la evitarea necesității unui acord unanim, eludând unele dintre normele bugetare mai stricte ale UE.

Prezentarea câștigă teren în state din prima linie, precum Polonia și țările baltice, care au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina.

Dar alți actori importanți, precum Germania, nu doresc să sprijine proiectul, iar țări precum Spania – dornice să evite creșterea datoriilor – pledează pentru noi obligațiuni UE emise în comun, similare celor utilizate în timpul crizei Covid-19.

La reuniunea de la Varșovia, ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, a propus un vehicul cu scop special care să ofere atât subvenții, cât și împrumuturi pentru proiectele paneuropene de apărare. El a prezentat ideea ca o dovadă de solidaritate cu Ucraina și cu frontul de est.

Polonia, între timp, a făcut o comparație clară cu pandemia: „Este clar că, în acest moment, țările din Europa Centrală și de Est sunt cele care au cele mai mari nevoi de apărare”, a declarat ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domański.

Dombrovskis a declarat că propunerea va fi discutată în cadrul viitoarelor negocieri privind bugetul UE.

Cu toate acestea, propunerile de a oferi subvenții se vor confrunta probabil cu o rezistență puternică, în special din partea națiunilor conservatoare din punct de vedere fiscal, precum Olanda, care s-a opus istoric transferurilor de subvenții la scară largă între statele membre.

Pentru moment, Comisia pare să își păstreze opțiunile deschise. Dar, pe măsură ce încep negocierile privind următorul buget pe termen lung al UE, tensiunea dintre solidaritate și interesul propriu este din nou la vedere.