UE și SUA avertizează noul regim de la Damasc: „Nu există niciun cec în alb” / „Stabilitatea pe termen lung necesită un guvern care protejează în mod egal toți sirienii”

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au transmis noului regim de la Damasc, condus de președintele Ahmed al-Sharaa, că nu va beneficia de susținere necondiționată. Occidentul urmărește îndeaproape liderii sirieni pentru a se asigura că aceștia îi țin în frâu pe jihadiștii islamiști care au ucis sute de alawiți, creează un guvern incluziv cu instituții eficiente, mențin ordinea într-o țară fracturată de ani de război civil și previn o reapariție a Statului Islamic sau a al-Qaida, relatează Reuters.

Mesaje oficiale au fost transmise atât de Bruxelles, cât și de Washington, în contextul atacurilor repetate împotriva minorităților etno-religioase.

Pe 11 martie, printr-o întrebare oficială adresată Comisiei, Parlamentul European a condamnat uciderea a 1300 de civili alawiți și creștini de către „forțele islamiste”, pe care a catalogat-o drept „o crimă împotriva umanității”.

Conform Reuters, în aceeași zi, trei trimiși europeni s-au întâlnit la Damasc cu ministrul de externe sirian Al Shibaabi. Christophe Lemoine, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe francez, a declarat: „Abuzurile care au avut loc zilele trecute sunt de-a dreptul intolerabile, iar cei responsabili trebuie identificați și condamnați […] Nu există niciun cec în alb pentru noile autorități”.

Uniunea Europeană este un actor crucial pentru Siria. Pe 17 martie a avut loc „A IX-a Conferință de la Bruxelles privind «Solidaritatea cu Siria: satisfacerea nevoilor pentru o tranziție de succes»”, realizată de Consiliul Uniunii Europene. În cadrul acesteia, Înalta Reprezentantă Kaja Kallas a declarat: „ Această conferință […] este un mesaj de sprijin colectiv pentru o tranziție pașnică, incluzivă, condusă și deținută de sirieni în Siria. Este o demonstrație a angajamentului internațional pentru un viitor sigur pentru toți sirienii. Justiția, reconcilierea și reconstrucția sunt părți fundamentale ale acestui proces. Poporul sirian a trăit decenii de orori. A sosit momentul ca toți sirienii să poată trăi în siguranță și în pace”.

Uniunea Europeană a decis ca sprijinul financiar acordat Damascului să crească de la 2,5 la 5,8 miliarde de euro.

Și administrația Trump a avut o atitudine asemănătoare. La o conferință de presă de pe 25 martie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Sammy Bruce, a declarat: „De asemenea, continuăm să insistăm asupra formării unui guvern condus de civili care să asigure că instituțiile naționale sunt eficiente, răspunzătoare și reprezentative […] Stabilitatea pe termen lung și prosperitatea pentru poporul Siriei necesită un guvern care protejează în mod egal toți sirienii”. Acesta a mai declarat că sancțiunile impuse Siriei vor rămâne, cu unele excepții, intacte.

UE a relaxat sancțiunile privind sectorul energetic, relatează Wall Street Journal, dar menține embargoul pe arme. În schimb, SUA a acordat License 24, o acțiune ce permite facilitarea tranzacțiilor cu instituții guvernamentale, dar menține sancțiuniile cu scop antiterorist. HTS, organizația al cărei lider este președintele interimar al Siriei, este desemnată, în continuare, o organizație teroristă.

Pe 26 martie, principalul trimis al ONU în Siria, a declarat, citat de Asociated Press, că Siria poate să revină la violență sau să înceapă procesul de stopare a conflictului. A insistat că acest proces necesită  atât o conciliere între actorii interni, cât și asigurări de neinterferență ale statelor străine. Tot el a mai observat că, în ciuda angajamentului respectării drepturilor omului, noua constituție siriană prezintă lacune ce ar permite formarea unui executiv puternic, cât și o anumită opacitate privind luarea deciziilor.

Context

Siria a fost, timp de șase decenii, o dictatură. În anul 1963, Partidul Socialist Arab „Ba’ath” a preluat puterea. Din 1971, printr-un puci militar, Hafez al-Assad a ajuns în fruntea statului. Partidul Ba’ath (trad. Renașterea) a susținut unitatea arabă, decolonizarea, politici socialiste și, mai ales, secularismul. Acest ultim aspect a atras, după sine, ostilitatea grupărilor religioase conservatoare. Anii 1980 au fost marcați de confruntări violente între forțele de ordine și organizații precum Frăția Musulmană.

Mai mult, de la ascensiunea  ba’athiștilor, o  minoritate etno-religioasă musulmană a monopolizat puterea. Alawiții, deși formează 15% din populație (conform CIA Factbook) au deținut cele mai importante funcții de conducere în stat, relatează France 24.

Hafez a murit în anul 2000, iar în locul lui a venit fiul său, Bashar al-Assad. Existau așteptări destul de mari ca el să reformeze statul. Cum acestea nu au fost atinse, în contextul protestelor și revoluțiilor din 2011 (Primăvara Arabă), forțele de opoziție au pornit o insurgență în Damasc și alte orașe siriene. Astfel, Siria a fost azvârlită într-un război civil.

În câțiva ani, însă, o a treia forță și-a făcut simțită prezența: ISIS. Cu o ideologie fundamentalist islamică, Statul Islamic a cunoscut succese răsunătoare, ocupând mari porțiuni din teritoriile Siriei și Irakului.
Bucurându-se de sprijin substanțial din partea Rusiei și a Iranului, Bashar a reușit să învingă ISIS spre începutul lui 2020. Totuși, forțele anti-assadiste susținute de americani au rămas dominante în nordul țării. Conflictul a rămas înghețat până în decembrie 2024, când forțele de opoziție concentrate în Aleppo au declanșat o ofensivă de mari proporții împotriva trupelor guvernamentale. Opoziția era condusă de HTS, o grupare care a avut legături  cu Al Qaeda până în 2018, explică CIA Factbook.

Ofensiva opoziției a fost un succes. Damascul a căzut în câteva zile, iar Bashar și familia sa s-au refugiat în Rusia. La Damasc s-a format un guvern ad interim. Liderul HTS, Ahmad al-Sharaa, a devenit, pe 29 ianuarie 2025, președintele interimar.

De când au preluat puterea, forțele de opoziție au fost puse în fața unei situații deosebit de dificile: statul a fst distrus în cei 11 ani de război; populația este divizată, iar economia – aproape inexistentă. Mai mult, noul regim de la Damasc este privit cu scepticism de statele occidentale, dat fiind trecutul islamist.
Asta, deși căderea regimului Bashar a fost benefică puterilor occidentale, întrucât noul regim s-a distanțat de Iran și Rusia. Astfel, Rusia a pierdut baza sa din Mediterană, iar Teheranul și-a pierdut cordonul logistic către grupările șiite pe care le susține în regiune (cea mai cunoscută fiind Hezbollah în Liban), indică Al Jazeera.

Pe 13 martie, o nouă constituție temporară a fost adoptată, care stabilește o perioadă de tranziție de cinci ani și cataloghează legea islamică drept „principala sursă de jurisprudență”, relatează BBC.

• Citește și Legea islamică, Sharia, va rămâne esențială în Siria pentru tranziția de cinci ani

În ciuda asigurărilor date de noul regim, au existat numeroase îngrijorări privind aplicarea noilor politici. În special privind tratamentul minorităților alawite (asociată cu vehea conducere), creștine și kurde. Acestea s-au amplificat pe măsură ce incidente și abuzuri au început să iasă la suprafață.

La începutul lunii martie 2025, au avut loc ciocniri între trupele pro guvernamentale și insurecționarii assadiști. Organizația britanică Syrian Observer for Human Rights, citată de Asociated Press, a declarat că, pe lângă 273 de victime din rândul combatanților, s-au înregistrat 745 de morți civili. Același articol a relatat mai multe incidente de omoruri revanșarde îndreptate, în special, împotriva minorității alawite. În alt reportaj, realizat de LeMonde, aceeași organizație a sesizat comiterea a cinci masacre, realizate de „elemente afiliate Ministerului Apărării”.

Acestea vin în contextul în care noul regim sirian, condus de președintele intermiar Ahmed al-Sharaa, a încercat, în repetate rânduri, să asigure Occidentul că, sub conducerea sa, drepturile omului vor fi respectate. Acesta a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că legea islamică (Shariaa) va fi baza legislativă a noului regim. Totuși, a accentuat ideea că principiile ei nu vor fi aplicate rigid, iar drepturile femeilor vor fi respectate.

Legat de ciocnirile recente, acesta s-a adresat insurgenților pe Telegram (citat de LeMonde): „Ați atacat toți sirienii și ați comis o greșeală impardonabilă. Riposta noastră a venit și nu i-ați putut face față. Aruncați armele și predați-vă, până nu e prea târziu.”